[Ekaterina]

Sfântul Prohor Georgianul, descendent al nobilei familii Shavteli, s-a născut la sfârșitul secolului al X-lea și a crescut apoi într-o mănăstire, devenind monah. Ajungând în floarea vârstei, a fost hirotonit preot, iar apoi s-a dus la lavra Sfântului Sava de lângă Ierusalim. Acolo, cu binecuvântarea părintelui său duhovnicesc, Ekvtime Grdzeli, a început refacerea Mănăstirii georgiene a Sfintei Cruci de lângă Ierusalim.

După tradiție, mănăstirea fusese ridicată pe locul unde Lot, nepotul lui Avraam, a sădit trei copaci, un chiparos, un pin și un cedru care, în mod minunat, s-au împletit, devenind un singur copac. Atunci când a fost zidit templul lui Solomon, acest copac a fost tăiat, dar nu a fost folosit până la Răstignirea Domnului, când din lemnul lui a fost făcută Sfânta Cruce.

În secolul al IV-lea, pământul pe care crescuse acest copac minunat a fost dăruit Sfântului Rege Mirian, cel dintâi rege creștin al Georgiei. În secolul al V-lea, în vremea Sfântului Rege Vakhtang Gorgasali, în acel loc a fost ridicată Mănăstirea Sfintei Cruci, care a fost distrusă în mai multe rânduri după aceea, ultima oară în veacul al IX-lea.

În cele din urmă, în veacul al XI-lea, Regele Bagrat Kouropalates a dat o mare parte din averea sa pentru refacerea mănăstirii. Sfântul Prohor a înfrumusețat mănăstirea, a adunat 80 de călugări și a rânduit un typikon monahal asemănător cu cel de la Lavra Sfântului Sava.

Ajungând la bătrânețe, Sfântul Prohor l-a așezat egumen pe ucenicul său Giorgi, iar el a plecat în pustie împreună cu doi alți ucenici, unde s-a și odihnit întru Domnul după puțină vreme.

În afară de acestea, puține lucruri sunt cunoscute despre Sfântul Prohor. Cercetătorii georgieni consideră că Sfântul Prohor s-a născut prin 985-990, petrecând la Ierusalim între anii 1010 și 1015, iar la Lavra Sfântului Sava a stat până în 1025. A adormit întru Domnul în 1066, fiind în vârstă de peste 75 de ani. (sursa: pemptousia.ro)