Annyta si eu m-am gandit mult la aceea apoftegma a lui Avva Alonios,care,intradevar,asa cum ai remarcat si tu,poate fi foarte usor deviata de la intelesul ei profund.Eu am inclinat sa cred ca prin acele cuvinte avva se refera la starea de nepatimire,pt ca un sfant,rupt de cele lumesti,este,intradevar,doar el si Dumnezeu,pentru ca s-a eliberat de cele lumesti,atat cat este cu putiinta.Sfantul Grigore al Nyssei(Thomas Spidlik spunea asta in ,,Spiritualitatea Rasaritului crestin")vorbea despre ,,puteri"(in greaca dynamesis)creata de Dumnezeu in sufletul omului,pentru a-l ajuta sa se ridice dincolo de stransoarea animalica a instinctelor primare.Sfantul resuseste aceasta ,,mare trecere"spre nepatimire si abia atunci ajunge un adevarat ,,rob al Domnului"(de aceea am ales aceea cantare,pt a sugera sensul vertical,mistic,al ideii).

Citatul din predica parintelui Steinhardt este la fel de paradoxal ca si spusele sfantului,pt ca noi ne multumim,adesea,cu palpabilul,cu imediatul si uitam marea taina a transformarii omului.De aceea am ales acel citat pt ca am crezut ca rezoneaza cumva cu ideea.Acel om,inaltat catre Dumnezeu,este intradevar doar el si Dumnezeu in raport de patimi,pr ca le-a demolat,le-a izgonit,si se indreapta spre menirea destinata fiintei umane,indumnezeirea.El nu este insa un egoist,un izolat in satisfactia egoismului mantuirii lui individuale pt ca intreaga gandire patristica da marturie ca abia in aceea stare omul isi regaseste adevarata deschidere fata de semenii sai.Pare o singuratate dar depinde la ce o raportam.In raport de patimi da,este o binecuvantata ,,singuratate".In raport de oameni incepe adevarata deschidere,subliniata in acel citat din final din Sfantul Maxim Marturisitorul.Vorbele par sarace,parca timide in a gazdui o asemenea perspectiva :)

Domnule Daniel nu este nici o problema,cred ca acele examene sunt cu mult mai importante,Dumnezeu sa va ajute sa le promovati si sa ajutati pe semenii dvs prin cele ce veti dobandi.Postati cand aveti dvs timp,unul sau altul putem disparea dar topicul sper ca va ramane si prin urmare va sta la dispozitie cand veti considera momentul potrivit.

Va doresc tuturor o zi cat mai apropiata ca traire atat de perioada anului pe care o strabateti acum cat si din perspectiva invataturilor acestor oameni sfinti ai lui Dumnezeu.Voi incheia cu un citat din Parintele Petroniu Tanase,pe care il voi aplica gandirii patristice:,,Cuvantul omenesc are o mare si tainica putere,aduce cu el ceva din fiinta celui care il rosteste.Daca Cuvantul lui Dumnezeu este Dumnezeu Insusi si cuvantul omului este omul insusi.Daca vrei sa stii cum este inima omului,zic Sfintii Parinti,ia aminte la cele ce spun buzele lui