Citat:
În prealabil postat de Mihailc
"De ce există ființare și nu, mai degrabă, nimic?". Această întrebare, formulată de Martin Heidegger în secolul trecut, este considerată și astăzi un fel de capăt al interogațiilor umane, cel mai avansat mesager al gândirii umane în miezul marelui mister al existenței.
Sunt curios ce răspunsuri avem fiecare la întrebarea de mai sus.
|
Știind că Dumnezeu este Creatorul a toată existența, ar trebui să-I adresăm Lui această întrebare. Însă cred că ne-a și răspuns, pentru că ni S-a revelat ca Iubire tripersonală, desăvârșită, neavând lipsă de nimic. Dar iubirea înseamnă jertfă și dăruire, bunătate, ieșire din sine. Și cred că lumea este expresia acestei ieșiri din Sine a Dumnezeirii.
Cum spunea Părintele Stăniloae în titlul unei cărți: „La început a fost Iubirea”