O ultima interventie, despre deosebirile intre oameni si animale.
Sf. Grigorie Palama dezvoltă o concepție care arată cu o și mai mare precizie ce deosebește, omul de animal: Sufletul fiecăreia din făpturile necuvântătoare [...] are viață nu ca ființă, ci ca lucrare, nefiind viață în sine, ci viață pentru altul. Căci această viață nu se vede să aibă nimic altceva decât ceea ce lucrează prin trup. De aceea, desfăcându-se acesta, se desface numaidecât și ea [...]. Sufletul fiecăruia dintre oameni este și viața trupului însuflețit [...]. Dar are viața nu numai ca lucrare, ci și ca ființă, întrucât sufletul e viu prin el și pentru el însuși. Căci se arată având viața rațională și înțelegătoare, ca una ce e în chip vădit alta decât viața trupului și a celor ce sunt prin trup. De aceea, chiar desfăcându-se trupul, sufletul nu se destramă [...] și rămâne nemuritor, întrucât nu se arată să-fie-pentru-altul, ci are viața prin sine ca ființă”.
(150 de capete despre cunoștiința naturală, despre cunoașterea lui Dumnezeu, despre viața morală și despre făptuire, 31-32).
|