XV. MASTILE
Fie ca toti cei ce doresc sa traiasca langa Hristos sa se sileasca sa dobandeasca intelepciune,pentru a-i putea recunoaste dinainte pe proorocii si pe hristosii mincinosi;si fie ca ei sa poarte armura credintei astfel incat sa-i poata birui pe aceia si pe adeptii lor.
Caci vremurile acestea sunt vremuri viclene,in care minciuna este deghizata si otrava este oferita in invelis de zahar,in care drumurile sunt pline de capcane si de gropi bine camuflate.Oricine se lasa inselat de aparente este pierdut.
Trebuie sa invatam sa deosebim Biserica de lume,caci menirea Bisericii este una,iar menirea lumii este alta.Trebuie sa avem pe cata neincredere in lume,pe atata credinta in Biserica,pe cata ura fata de lume (nu fata de oameni,ci fata de lume),pe atata dragoste pentru Biserica,si pe cat pesimism fata de lume,pe atat optimism pentru Biserica.
Lumea este tabara,mentalitatea si intentiile celor care au respins prinosul lui Dumnezeu,care s-au intors cu spatele cand El a vrut sa le vorbeasca,care s-au separat de El pentru totdeauna.Acesti oameni au preferat moartea in locul vietii.Ei nu sunt pedepsiti,la fel cum nici demonii nu sunt pedepsiti,caci nimeni nu le doreste nici un rau.Nesiliti de nimeni au ales moartea,nesiliti de nimeni au ales sa fie dusmanii lui Dumnezeu si sa ramana foarte departe de El.
Aceasta alegere se face in timpul vietii,in adancul inimii noastre ,si este irevocabila.Libertatea separa fiintele spirituale in doua tabere.Exista doua feluri de oameni,asa cum exista doua feluri de ingeri:prieteni ai lui Dumnezeu si vrajmasi ai lui Dumnezeu.
Libertatea nu consta in actiunile individuale,ci in intreaga fire a omului,in raspunsul final,pozitiv ori negativ,pe care acesta il da la chemarea lui Dumnezeu.Libertatea consta in sensul general al vietii omului,iar nu in detaliile acelei vieti.Detaliile sunt inselatoare:ele fac in asa fel incat fariseii si carturarii sa para prieteni ai lui Dumnezeu,iar talharul,femeia pacatoasa,vamesul si Saul [Pavel] sa para dusmanii Lui.
Trebuie sa fim in stare sa recunoastem,sub mastile fatarniciei si ale slabiciunii,pe adevaratii dusmani si pe adevaratii prieteni ai lui Dumnezeu.
Traim intr-o vreme in care mastile fatarniciei s-au inmultit si au ajuns la un grad uimitor de desavarsire.Dintr-o clipa in alta suntem in pericolul de a fi inselati de oameni care,purtand masca de prieteni ai lui Dumnezeu,sunt,de fapt,dusmanii Sai incorigibili.
Asa sunt cei care vorbesc despre „unirea bisericilor”.Ei sunt cei mai de temut vrajmasi ai Bisericii,sunt proorocii mincinosi ai Evangheliei.
Dusmanii care nu poarta masca-ateii,materialistii,comunistii-nu pot pacali pe nimeni.Ei sunt cei care pot ucide trupul,dar nu pot ucide sufletul.Insa ceilalti-patriarhi,episcopi si arhiepiscopi „ortodocsi”,lideri ai organizatiilor crestine,teologi si profesori de teologie-,toti cei care vorbesc cu o prefacuta dragoste crestina fata de „fratii” nostri eretici si care raspandesc mesajul unirii,toti acesti purtatori de masti poate nu ucid trupul,dar ucid cu siguranta sufletul.De aceea,lupta impotriva lor trebuie sa fie necrutatoare.
|