Citat:
Īn prealabil postat de florin.oltean75
Budismul, spre deosebire de crestinism, ofera o harta psihologica, repere precise care indica unde ne aflam cu lucrarea si ce fel de virtuti cultivam.
Una din cele mai cunoscute lucrari in acest sens este cea a lui Atisha (980-1054) - Lamrim.
Cand lucram anumite virtuti acestea pot sa aiba in background doar doua feluri de motivatii, pot fi alimentate din doua izvoare de gandire - constientizate sau nu:
1. " Cum sa-mi fie mie bine" - si atunci ne aflam in micul vehicul.
2. " Cum sa le fie bine celorlalti" - si atunci ne aflam in marele vehicul.
Este bine sa constientizam cu ce motivatie ne adancim in rugaciune, cu ce motivatie lucram faptele bune. |
Pe noi, crestinii, ne intereseaza cum sa ne asemanam cu Acela Care s-a rastignit pentru noi. Cand spunem rugaciunea ,,Tatal nostru'', suntem nevoiti sa ne gandim si la noi insine si la altii, caci ne rugam sa ne ierte pacatele personale, dar si pe ale altora. Ne rugam sa ne ierte ,,precum iertam si noi gresitilor nostri'', adica ne angajam sa iertam si noi.