apropos de smerenie
Un frate s-a dus la avva Macarie Egipteanul și i-a zis: avvo, spune-mi cuvânt să mă mântuiesc! Și i-a zis bătrânul: du-te la mormânt și ocărăște morții! Deci ducându-se fratele a ocărât și a azvârlit cu pietre și venind a vestit bătrânului. Și l-a întrebat bătrânul: nimic nu ți-au grăit? Iar el a răspuns: nu. I-a zis lui bătrânul: du-te și mâine și – de data asta – îi slăvește! Deci mergând fratele, i-a slăvit zicând: apostolilor, sfinților și drepților! Și întorcându-se la bătrân i-a zis: i-am slăvit. Și l-a întrebat bătrânul: nimic nu ți-au răspuns? A zis fratele: nu. I-a zis lui bătrânul: știi cu câte i-ai necinstit și nimic nu ți-au răspuns? Și cu câte i-ai slăvit și nimic nu ți-au grăit? Așa și tu, dacă voiești să te mântuiești fă-te mort; nici nedreptatea oamenilor, nici lauda lor să nu le socotești; ca cei morți să fii și poți să te mântuiești. (Pateric, Avva Macarie)
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
|