Citat:
În prealabil postat de AlinB
Inca n-ai reusit sa vii cu citate concrede in directia asta.
Sa vedem despre ce Dumnezeu vorbesc.
Eu zic sa ramanem la ce e Budhism si nu interpretari, re-interpretari si alte povesti dupa 1500 ani, adica strict Buddha Sakyamuni.
Adica, daca vrei sa o luam si altfel, ia uite ce am gasit despre Atisha:
"On the eve of his wedding, Ati¶a experienced a momentous encounter with the Vajrayana goddess Tārā, who would continue with him as a guiding spirit until the end of his life."
Deci, tu ca si pretins crestin, crezi ca zeita Tara, chiar exista?
Cine crezi ca este de fapt? Un inger, o sfanta sau cum? |
Ca si crestinismul ortodox, budismul Mahayana este intradevar, in mare parte, rezultatul unor interpretari, care insa, fara exceptie, au la baza sutrele atribuite lui Buddha Sakyamuni.
Buddha, ca si Hristos nu au scris ei insisi, ci discipolii lor, ce au retinut din expunerile publice sau particulare.
De exemplu, “
Trinitatea” nu este un concept care sa-L fi rostit explicit Hristos. Este o deductie, o interpretare patristica ulterioara, bazata pe afirmatiile atribuite Lui. Este rodul unor “interpretari”, spunem noi “inspirate de Duh”. “
Tainele” asisderea. “
Ortodoxie”- la fel. O noua terminologie dezvoltata post-evanghelizare si recunoscuta formal de anumite entitati din comunitatea crestina.
Daca ar fi sa ramanem
strict la ce a spus Iisus, atunci probabil ar trebui sa renuntam la Ortodoxie si sa trecem mai degraba la protestantism. Unii au inteles sa procedeze in acest fel, altii nu. Ortodoxia este, eminamente, o interpretare/constructie patristica.
Ca si in crestinism, conform
Sutrei Lotusului, Buddha Sakyamuni nu este decat intruparea unei entitati eterne,
Buddha-fara-Inceput, care se descopera a fi “Tatal-tuturor-fiintelor” carora le poarta o dragoste de "tata". Chiar si dupa trecerea in parinirvana (“urcarea la ceruri”) Buddha continua sa-si manifeste prezenta in samsara si sa ajute fiintele sa se elibereze. Primele texte ale sutrei sunt datate cu aproximatie - secolul 1 inainte de Hristos.
Seamana destul de mult cu conceptul crestin despre “Divinitatea care se intrupeaza”.
Sutra Lotusului este temelia pe care este asezat Budismul Mahayana, impreuna cu sutrele specifice celor Patru Expuneri / “Invartiri ale Rotii Dharmei”.
-----------------------
Cine este Tara?
Cine este Iisus?
Omul, pentru a-L intelege pe Dumnezeu, are nevoie la inceput de un Dumnezeu inteligibil, nu de Unul transcendent, de nepatruns cu mintea.
Are nevoie de un exemplu in aspect uman, care sa exprime in mod desavarsit virtutile dragostei, rabdarii, sacrificiului, intelepciunii.
Are nevoie de o “icoana”.
Biblia, ea insasi este o “icoana” pentru ca este plina de forme, de “povesti” care suscita
imaginatia cititorului in sens virtuos. Misca inima prin faptul ca mintea isi
imagineaza cum a trait, a iubit si a suferit Hristos. Sunt crampeie de idei/constructii mentale generate prin ascultare si citire. Pe care ni le amintim sau le uitam.
Cine iL vede pe Hristos cu ochii de carne? Nimeni.
Credinciosii “iL vad” cu ochii mintii lor, prin efort mental de reprezentare. Calitatea “imaginii interioare” este data de forta de patrundere, care vine prin citit, contemplatie, rugaciune, felurite nevointe si binecuvantare. Este o mare diferenta intre “imaginea” unui incepator si cea a unui imbunatatit.
Orice persoana are un aspect relativ si unul absolut.
Omul se aseamana cu Dumnezeu nu dupa aspectul sau relativ, ci dupa cel absolut.
Icoana exprima un aspect relativ al persoanei: o anumita forma esentializata (atribute chitensenta).
Aspectul relativ este schimbator, pentru ca forma este in permanenta schimbare. Chiar si trupul omenesc a lui Hristos s-a modificat secunda de secunda. Nu putem identifica o
forma omeneasca neschimbatoare a Lui Hristos, fie ca-L reprezentam ca si prunc, fie ca-L reprezentam la Cina cea de Taina sau rastignit pe cruce. Ele sunt relativizari perceptibile de mintea umana. Asa cum fiecare trup este un aspect relativ.
Tara, in viziunea budista, este icoana chintesentiala a lui Buddha-fara-Inceput, caracterizata esentialmente prin iubire, in forma milei. Este un alt aspect relativ prin care credinciosul budist are acces la o relatie personala cu Transcendenta, bazata pe iubire.
Dumnezeu are o singura identitate si o calitate prin care stim ca este Dumnezeu: si aceea este Dragostea, inainte de putere, autoritate sau dreptate.