[vsovivivi]

În prealabil postat de vsovivivi

Cam aşa arată o secţiune prin creaţie...

Intraţi aici pentru continuare.

Explicaţia e foarte simplă:

Dacă am presupune că pământul este sferic şi am măsura greutatea unui obiect la ecuatorul sferei care s-ar învârti în jurul unei axe ce trece prin poli atunci ar trebui ca din forţa gravitaţională aceiaşi peste tot să scădem forţa centrifugă şi rezultanta asta ar fi forţa cu care este apăsat cântarul care fireşte că ar trebui să arate o greutate măsurată mai mică faţă de greutatea măsurată la poli.

Deci cântarele electronice ar trebui să sesizeze diferenţa de greutate cu cât ne-am deplasa de la ecuator la poli, cu atât mai mult cu cât oamenii vorbesc de o turtire a pământului la poli din pricina învârtirii sferei pămntului, turtire obligatorie din pricina calculelor în care ţin ei seama de raza imensă a pământului dedusă din suprafaţa pământului şi de viteza de rotaţie în jurul axei sale ce implică o viteză tangenţială la suprafaţa sferei destul de mare.

Acest lucru nu se întâmplă ci corpurile au aceiaşi greutate şi la ecuator şi la poli deci cu siguranţă pământul dacă ar fi sferic nu se învârte!

Această deducţie simplă ne-ar putea duce la acceptarea unei teorii în care pământul e sferic şi fix şi în jurul lui se rostesc soarele sferic, luna sferică şi stelele sferice.

Iar această teorie cum poate fi ea valabilă dacă linia de imponderabilitate este între pământul sferic şi lună şi soare şi stele? Deci cum se poate manifesta o forţă de atracţie între corpuri ca să fie echilibrată ea cu forţa centrifugă din moment ce cosmonauţii trimişi în spaţiu, aflaţi pe staţii geostaţionare sau în sateliţi geostaţionari sesizează clar că dincolo de linia de separaţie între zona unde corpurile şi apa cad şi zona unde există imponderabilitate, deci dincolo de această linie spre lună şi spre soare nu mai există atracţie între pământ şi rachetă sau staţie şi nici între corpurile din rachetă sau de pe staţie nu se poate pune în evidenţă o forţă de atracţie.

Cum nu există nicăieri forţă gravitaţională de atracţie între două corpuri să se poată pune în evidenţă şi nu este atracţie gravitaţională între pământ şi lună sau pământ şi soare dincolo de această linie de imponderabilitate şi sigur nu există pentru că ea nu se manifestă în staţiile orbitale geostaţionare atunci rămâne doar ca forţa centrifugă să depărteze soarele şi luna şi stelele de pământ treptat, lucru care nu se întâmplă...

Deci iată că nici teoria cu pământul sferic şi fix în jurul cărora se învârt soarele sferic şi luna sferică şi stelele sferice nu e valabilă pentru că forţa centrifugă ar trebui să le depărteze de pământ întrucât dincolo de linia de imponderabilitate nu se manifestă căderea apei şi a corpurilor spre pământ.

Luna trecând pe deasupra pământului nu prin atracţie gravitaţională între corpuri induce apariţia mareelor ca o rezultantă ce scade gravitaţia în zona respectivă căci greutatea apei şi a corpurilor rămâne aceiaşi în zona de sub lună ci ea trecând impune legile cereşti peste tot pe unde ea trece şi astfel apele mărilor şi corpurile acolo nu se mai adună spre jos la fel ca acolo unde ea nu-şi manifestă trecerea şi astfel apa se poate duce în orice direcţie şi ea se ridică mai sus acolo din pricina presiunii apei ce vine din părţi... şi aşa apar fluxul şi refluxul.

Sper că acum vă e mai uşor să credeţi că scripturile sunt valabile şi nu născocirile explicaţioniste ale savanţilor absurzi ai gLumii!