Citat:
În prealabil postat de Ana Tr.
In prezent cu toata experienta acesta neplacuta simt manifest o usoara depresie, atat de mult ma framant pentru ca nu am pe cineva. Ma doare mai ales pentru ca cei din jurul meu ma condamna oarecum ca nu am pe cineva  ( Chiar o ruda de gr.I mi-a spus: "Imediat o sa ai 30 de ani si n-ai barbat si copii" si asta este ca o rana care sangereaza ori de cate ori imi aduc aminte. Mi se pare foarte crud! Nu vreau sa ajung la 30 de ani singura, nu as vrea sa mai traiesc!
Daca exista niste rugaciuni, acatiste ajutatoare, va rog sa imi spune-ti, va rog sa ma ajutati cumva.... |
Dragă Ana,
Știu că or să sară cârcotașii de pe forum (se știu ei care!!), că de ce dăm sfaturi și nu te trimitem la duvohnic -
dar cu toate astea aș vrea să-ți scriu și eu câteva cuvinte:
1. 25 de ani este o vârstă frumoasă, și nu cred că trebuie să te îngrijorezi așa tare că nu ai iubit;
2. altele sunt pe cale să ajungă la 40 ani și tot fără cineva stabil lânga ele - dar nu se deznădăjduiesc. Numai omul fără Dumnezeu este singur cu adevărat.
3. pentru căsătorie Sf.Nicolae făcătorul de minuni este grabnic ajutător, după cum se știe și din istoria vieții sale. Citește-i acatistul și roagă-te să te ajute !
4. să nu-ți dorești niciodată să nu mai trăiești, asta numai Dumnezeu hotărăște.
Maica Domnului să te țină sub Sfântul ei Acoperământ !
Doamne ajută.
Mirela