[cristiboss56]

Îmi scrii că te atacă gânduri de curvie şi că din rugăciune nu primeşti acea mângâiere şi căldură de odinioară. Să te sileşti la rugăciune ca şi înainte, să nu te răceşti şi nici să deznădăjduiești. Chiar dacă ești uneori biruită de gânduri, iarăşi să strigi cu râvnă înfocată şi osârdie către Domnul şi cu duh de smerenie şi nădejde în milostivirea Lui, să continui obişnuitele rugăciuni de acasă şi din biserică, lăsându-te cu totul în voia lui Dumnezeu. Să păzeşti conştiinţa şi ochii, să ai frica lui Dumnezeu, să cugeți mai des la moarte, la înfricoşata Judecată şi la faptul că, dacă acum nu te vei îndrepta spre o viaţă bineplăcută Domnului, atunci, mai târziu vei slăbi cu totul în cele ale binelui. Împotriva gândurilor de curvie să te înarmezi cu înfrânarea de la hrană şi somn, să cauţi să fii mereu în lucru, iar mai presus de toate să ai oricând şi în orice smerenie, mustrare de sine şi să nu judeci pe nimeni. (Sfântul Cuvios Ambrozie de la Optina)