[Andreea25]

Draga Ana,
daca se poate trimite mesaj privat cu adresa ta de email si doresti sa imi mai scrii, te rog, trimite-mi unul. Eu nu ma prea pricep cu internetul "aiesta" si, in plus, sunt incepatoare intr-ale forumurilor. De aceea pot sa te inteleg foarte bine in ceea ce spuneai, ca ti-a fost greu sa iti deschizi inima aici. Dar eu spun ca este si un act de curaj si o mana intinsa si sunt sigura ca multi te vor ajuta. Am citit sfaturi bune, mai ales marturia dlui Stefan Florin mi s-a parut foarte frumoasa.

Cat despre intrebarea ta, mi-am pus-o si eu, deseori. Insa, draga Ana, daca ne uitam mai bine la oamenii aceia necredinciosi sau la femeile nu tocmai foarte cinstite care par a avea casnicii trainice, nu se poate sa nu ajungem la concluzia ca, de cele mai multe ori, ceva nu merge... Ori intervine gelozia, ori plictiseala, ori altcineva, ori regretele, ori copii distrusi... Oricum, eu, una, sa stii ca o casnicie care sa dureze cu adevarat, nu am vazut decat la oameni credinciosi. Nu o spun cu habotnicie, departe de mine asa ceva, ci ca o observatie realista. Cred ca din cauza ca acesti oameni au principii pe care le chiar le tin si ca Dumnezeu ii binecuvinteaza. De exemplu, desi nu il cunosc pe dl Stefan Florin, cred ca are o casnicie frumoasa si matura. Se vede din felul in care scrie despre aceasta.

Si sa stii ca probleme vor fi si dupa casatorie. Ele nu dispar, doar imbraca alte forme. Insa, daca alegerea a fost cu pace si cu dragoste nefortata, sa stii ca ele dispar si, in ciuda crizelor, vei dori sa mergi mai departe, langa alesul inimii tale. Suna romantic, dar nu e nimic idealist aici. Inveti sa faci unele compromisuri, sa mai dai de la tine, sa mai iei de la celalalt, sa apreciezi cand celalalt da de la el pentru tine... Si Dumnezeu binecuvinteaza! Niciodata nu stim cum se va sfarsi dar cred ca, daca avem ingaduinta, ne smerim in fata duhovnicului, ii respectam sfaturile, cred ca Dumnezeu ne va ajuta sa mergem cu bine.

Cat despre 25 ani, e o varsta frumoasa - este varsta la care incepi sa doresti sa te asezi undeva, la un locusor al tau... De acum incepi sa aduni la cuib - azi un pai, maine altul... si tot asa, pana cand il vei face impreuna cu altcineva. Poate dura si ani... Dar sa stii ca poate Dumnezeu iti randuieste altceva sau un altcineva la care nici nu te gandeai. Nu cred ca scopul este sa gasesti un "baiat credincios". Eu cred ca tu, asa cum esti, cuminte si credincioasa, nici nu vei putea gasi un alt baiat decat "credincios", dar va fi de o credinta care pe tine te va odihni si nu te va tulbura... Daca te tulbura, sa stii ca nu e el alesul. Si e important ca voi sa va cunoasteti un pic, macar cateva luni, pentru ca una este sa vorbesti cu el pe mail sau la telefon si alta e sa traiesti alaturi de el lucruri in aparenta "banale" cum ar fi gatitul, plimbatul, sapatul in gradina (daca ai gradina :) ), rugaciunea... Dar nici nu e bine sa astepti prea mult, 2 sau 3 ani... Cel mai bine este sa gasesti un duhovnic care sa aiba si experienta cu tinerii si sa urmezi cu toata increderea sfaturile sale. Eu tot asta spun :)!