Spunea vrednicul de pomenire parintele Arsenie Papacioc, ca multi crestini considera SF. Euharistie capat de linie. Postesc, se spovedesc, daca au binecuvantare se Impartasesc cu Sfintele Taine considerand ca acesta este finalul, incununarea. Gata! Au trecut si postul acesta..
Ei bine, este gresit sa neglijam faptul ca in momentul unirii cu Hristos prin Sfanta Euharistie devenim una. Abia din acel moment incepe urcusul. Trebuie sa invatam sa traim, sa ne comportam cu Hristos in noi si noi intr-u El.
Impartasirea nu este finalul, este inceputul! Bucuria, pacea pe care ti-o da Sfanta Euharistie este de nedescris. De ce renuntam atat de usor la ea? De ce nu luptam sa ramanem cat mai mult in ea?

E ca si cum ai depune un efort mai mare sau mai mic, depinde de masura fiecaruia, ca sa obtii ceva.. Iar cand obtii acel ceva..te bucuri de el o clipa apoi il lasi intr-un sertar sa se umple de praf. La ce bun efortul? este efortul tau! Este parte din tine! de ce renunti asa usor la el?
Cei care l-au cunoscut pe parintele stiu renumita lui replica( cand pelerinii isi exprima bucuria de a-l vedea) ei bine ai ajuns pana la mine..asta nu-i greu...ce faci cand pleci de aici? Asta-i intrebarea?/