sursa:
http://www.ziare.com/magazin/spatiu/...crezut-1248457
Actuala conceptie despre formarea Universului porneste de la ideea marii explozii primordiale - faimosul Big Bang - a carei consecinta a fost expansiunea Universului format. Fenomenul este si astazi in plina desfasurare (accelerat)
Deplasarea galaxiilor
Argumentul suprem care ar trebui sa confirme aceasta ipoteza, adoptata in ultimele decenii, a aparut odata cu investigatiile obtinute cu ajutorul observatorului spatial Hubble. Ele au demonstrat ca aproape toate galaxiile se indeparteaza de spatiul nostru, iar viteza indepartarii uneia este direct proportionala cu distanta de la noi la respectiva galaxie, aminteste io9.com.
Cu alte cuvinte, cu cat galaxia este mai indepartata, cu atat se distanteaza de noi cu o viteza mai mare. Rezulta nu numai ca universul se dilata, dar ca expansiunea are loc cu o viteza acceleata.
Fireste, n-a ajuns nimeni sa vada prin Hubble cum se misca cele mai indepartate galaxii din Univers. Observatorul a permis accesul la sursele luminoase provenite din aceste galaxii, al caror spectru este cu atat mai deplasat spre rosu cu cat distanta pana la ele este mai mare.
Tinand seama de principiul cunoscut in fizica sub numele de "efectul Doppler", deplasarea spre partea rosie a spectrului luminos - si deci scaderea frecventei undei luminoase - poate fi explicata numai prin indepartarea permanenta a sursei de lumina in raport cu observatorul.
Sub semnul intrebarii
Recent insa,
astrofizicianul german Christophe Vetterich de la Universitatea din Heidelberg a prezentat un concept nou, conform caruia exista si alte cauze decat cele legate de viteza, care pot determina deplasarea luminii observate spre zona rosie.
In conceptia sa, acelasi efect de deplasare a luminii spre rosu se poate produce si atunci cand nu se deplaseaza nimic, dar creste masa particulelor elementare din sistem, fara sa existe vreo expansiune.
Atomii emit fotoni incarcati cu un potential energetic mai mare sau mai mic, in functie de masa lor, iar energia poate deplasa frecventa razei luminoase spre zona rosie sau albastra a spectrului, in functie de respectiva incarcare.
In orice caz, posibilitatile noastre de a sonda trecutul indepartat al galaxiilor sunt limitate de viteza luminii, care are o bariera fixa, iar modificarea frecventei cu care emite sursa luminoasa si-a urmat propriile reguli, nelegate de acest parametru.
Iata cum se pot pune usor sub semnul intrebarii teoriile de pana acum privind problemele galactice, iar incercarea de a minimaliza fenomenele cosmice, aliniindu-le la regulile efectului Doppler, risca sa ne duca spre piste false.
Alternativa
Judecand astfel lucrurile, Christophe Vetterich lanseaza propria ipoteza, conform careia
Universul s-a extins rapid doar un anumit timp dupa producerea faimosului Bing Bang. Apoi, extinderea a incetat. Logica spune ca orice explozie scade in intensitate cu timpul si nu exista argument care sa sustina ca numai Explozia Primordiala face exceptie, crescand.
Mai curand, este de crezut ca expansiunea s-a oprit un timp, iar apoi a intervenit stagnarea sau chiar contractia, faza in care ne gasim astazi.
Astrofizicianul a construit chiar un model privind formarea Universului in varianta sa, dar nu dispunem de niciun instrument care sa ne confirme sau sa infirme noua teorie.
In mod evident, nu suntem in situatia de a trage concluzii, dar putem aprecia ca teoriile de pana acum privind expansiunea Universului nu sunt in afara incertitudinii.
Dimpotriva, putem observa ca nu e pentru prima oara in istoria stiintei, cand o ipoteza de necontrazis a fost viabila numai pana in ziua cand cineva a elaborat alta, alternativa.
Avem in fata alternativa astrofizicianului german. N-o putem nici confirma nici infirma, dar avem dreptul sa fim precauti pe viitor, atunci cand sustimen certitudinea extinderii Universului, fara alt argument sigur decat lipsa unei ipoteze alternative.