[AlbertX]

În prealabil postat de catalin2

Putem sa facem o analiza din punct de vedere crestin si apoi din punct de vedere stiintific. ...
2) Din punct de vedere stiintific, teoriile care contrazic Geneza, evolutionismul si Big-Bangul, sunt teorii gresite, in ultimul timp apar tot mai multe dovezi stintifice ca sunt teorii eronate din punct de vedere stiintific. Au la baza conceptii filozofice iluministe, nu au fost de la inceput teorii stiintifice. De exemplu progresismul, sau conceptia ca toate lucrurile evolueaza spre mai bine. Datele cu adevarat stiintifice nu contrazic geneza, doar ipotezele specualtive. Asadar nu e un motiv sa ne indoim de Geneza.

Catalin, ai intuit foarte bine, sunt de acord cu tine.

Se pare ca la baza teoriei gravitatiei lui Einstein au stat teoriile din vechime ale lui Pitagora.
Pitagora considera ca adevarata realitate si elementul explicativ al lumii consta în numere si în proportiile exprimate de acestea.

El considera ca principiul tuturor lucrurilor este unitatea. Luînd nastere din aceasta unitate, doimea nedefinita serveste ca substrat material unitatii, care este cauza. Din unitate si din doimea nedefinita se nasc numerele, din numere punctele, din puncte liniile, din linii figurile plane, din figurile plane figurile solide, din figurile solide corpurile sensibile ale caror elemente sînt patru: focul, apa, pamîntul si aerul. Aceste patru elemente se schimba între ele si se transforma în toate lucrurile, iar din ele se naste un univers însufletit, dotat cu ratiune, sferic.

Iata schema generatiei fiintelor matematice:

Unitatea
Doimea nedefinita
Numarul
Punctul
Linia
Suprafata
Solidul
Corpul sensibil - cele patru elemente: focul, apa, pamîntul si aerul
Universul

Se spune, ca prima parte a Elementelor lui Euclid s-ar datora pitagoricienilor.
Subliniem cu deosebire acest moment al gîndirii grecesti, care începe sa conceapa relatii numerice abstracte, relatii care fac lumea inteligibila. Toate fenomenele apartin unei ordini care nu exprima altceva decît raporturile dintre numere si proprietatile lor; raporturile dintre corpurile ceresti, dintre tonurile muzicale etc. sînt expresii ale proprietatilor numerelor.

Acest mod de a concepe numarul si raportul lui cu realitatea i-a condus pe pitagoricieni sa stabileasca o serie de zece opozitii, plecînd de la ideea ca numarul impar are ceva imperfect si nemarginit, pe cînd numarul par are un caracter perfect si marginit sau determinat.

Iata aceste opozitii:

1. Marginit si nemarginit
2. Impar si par
3. Unu si multiplu
4. Dreapta si stînga
5. Masculin si feminin
6. Repaus si miscare
7. Drept si strîmb
8. Lumina si întuneric
9. Binele si raul
10. Patrat si dreptunghi.

Cercetarea principiilor tuturor lucrurilor si gasirea lor în numar — „lucrurile sînt numere" — arata ca pitagoricienii au avut ideea unei stiinte pure bazate pe principii rationale, matematica.

Avem un pasaj chiar al unui autor antic, Proclus, care atesta parerea de mai sus. Intr-adevar, în Scholiile asupra lui Euclide, acesta, dupa ce a aratat ca preocuparile lui Thales, ale lui Mamercos si ale întregii generatii de dupa Thales, au fost de ordin geometric, scrie: „Dupa ei, Pitagora a transformat acest studiu si a facut din el o învatatura liberala, caci el se urca pîna la principiile superioare si cauta teoremele în mod abstract si prin inteligenta pura; lui i se datoreste descoperirea irationalelor si constructia figurilor cosmosului".

Dupa cum se poate observa si in ziua de azi, Teoriea M foloseste spatiul abstract cu 11 dimensiuni ... se pare ca ateii se inchina la numere, pentru ei numerele (unitatea -> doimea nedefinita -> numarul) stau la baza formarii universului.

In acest context, probabil ca este evident de ce gravitatia este o iluzie si de ce nu va putea fi detectatata cu niciun fel de senzor, pai numerele imaginare poti fi detectate intr-un spatiu neeuclidian ?

Va reamintesc ca geometria neeuclidiana este folosita pentru formularea Teoriei generalizate a relativitatii - http://ro.wikipedia.org/wiki/Geometrii_neeuclidiene

Ideile despre gravitatie, ca si numerele pitagoriciene, nu pot explica fenomenele naturii, deoarece ideea (esenta) este rupta de lucrul a carui esenta este, adica nu are un contact esential cu realitatea inconjuratoare si deci nu are nici puterea s-o explice.