Citat:
În prealabil postat de Corinusha
Lucian, pot sa recunosc ca am gresit, dar nu imi pare rau. Si nu imi pare. DE ce m-as minti pe mine in primul rand (ca pe Dumnezeu nu am cum, El oricum stie exact ce simt)? De ce sa fiu ipocrita?
Da, poate aveti dreptate, dar asta nu imi schimba lipsa parerii de rau.
|
Imi pare rau dar nu te cred. Nu cred ca tu crezi ca ai gresit. Eu cred ca tu o vezi ca o incalcare a unei reguli si nu ca pe un pacat si o greseala.
Nu este vorba sa te minti pe tine, nici pe Dumnezeu. Este vorba sa constientizezi ca ai gresit si sa reconsideri fapta pe care ai facut-o. Si nu este vorba despre a schimba trecutul, ci de a te schimba pe tine. Oricine se poate schimba oricand. Are nevoie doar de vointa si sa inteleaga ca starea in care se afla nu este cea corecta.
Ca sa iti para rau trebuie sa intelegi niste lucruri pe care din pacate tu nu le intelegi. Nu intelegi dragostea lui Dumnezeu si dragostea de Dumnezeu. Daca ai intelege-o ti-ar parea rau si ai regreta ca ai gresit in fata lui Dumnezeu. Nu constintizei ca este un pacat. Daca i constintiza, la fel, ai regreta.
Si ca sa iti dau un exemplu. Ce te-ar face pe tine sa crezi ca este ceva in neregula cu un criminal in serie care atunci cand este prins declara ca intelege ca a gresit,ar ca nu ii pare rau?