Citat:
În prealabil postat de ovidiu b.
"Când cineva își dăruiește inima lui Dumnezeu, iubește toată zidirea: nu numai pe toți oamenii, ci și păsările și copacii, chiar și șerpii. Atunci se închină cu evlavie nu numai lui Dumnezeu și Sfinților, ci și icoanelor lui Dumnezeu, adică oamenilor. Și toate creaturile, mici și mari, lemnișoare și pietricele prețioase sau neînsemnate, le ia cu evlavie și le sărută ca pe o binecuvântare de la Făcătorul său, așa cum sărută un obiect mic sau mare pe care îl primește ca binecuvântare de la o persoană dragă lui." - Pr. Paisie Aghioritul
|
Iubirea "
intregii zidiri", fara excluziuni, este rezultatul adunarii mintii in ea insasi si unirii ei cu Dumnezeu.
Insa dezvaluirea acestei stari exaltate, covarsitoare, totusi nu explica modul in care trebuie privita corect
o floare (un aspect particular, oarecare al realitatii) din punct de vedere
cognitiv si nu dpdv
emotional (pretuire - evlavie - sacrament).
Budismul, in traditia
Madyamika-Prasangika, ofera explicatii clare cu privire la ce este o "
perceptie gresita" si ce este "
perceptie corecta". Fara citirea si analizarea acestor instructiuni este dificil sa "slobozim mintea de forme", sa o facem curata, neatinsa de nimic, "
mai alba decat zapada". Imaculata, perfect functionala in vartejul puternic al lumii.
Fara contemplarea profunda a acestor instructiuni speciale, este dificil sa realizam in propriul continuum cand gandim cu forma, si cand gandim fara forma,
fara inchipuiri.
Doar Duhul Lui poate descoperi direct, fara mediere conceptuala, natura ultima a formelor, modul real in care ele "exista cu adevarat". Adevarul.
Dumnezeu lasa instructiuni pentru toate categoriile de minti. Nu toate "mancarurile" sunt potrivite pentru toti, in orice moment.
Toate la timpul lor. Toate isi au vremea lor.