Cum am mai cunoscut un sfânt? Cum l-am cunoscut pe Sfântul Ioan Rusul? La nevoie... bineînțeles...  	Alăptam de aproape cinci luni și n-am avut niciodată probleme. La  început, unele femei se cam chinuie. Li se întăresc sânii și dor, se fac  răni, bebe nu știe să-și ia lăpticul… eh, probleme de mamică. Probleme  de care eu am fost ferită. Până într-o marți seara. După atâta timp, nu  am crezut că era cazul să-mi mai fac griji. Totuși, pe mine abia atunci a  început să mă chinuie ceva. Mă durea sânul drept și se întărise, dar am  zis că se rezolvă totul la urmatoarea masă. N-a fost așa. Miercuri mi-a  fost cam rău toată ziua și am avut febră mare. Puneam batiste  înghețate, din congelator, și în două minute erau calde… Să mă așez pe  partea dreaptă… mai bine nu!
  	Seara, i-am povestit necazul prietenei mele, Andreea. Atunci ea mi-a  amintit de cutiuța pe care mi-o adusese, mai demult, cu ulei de la  candela care veghează la moaștele Sfântului Ioan Rusul din Grecia.
  	
„Unge-te cu puțin ulei”, mi-a sugerat ea. Andreea îmi  povestea despre sfânt cu mult înainte, că i se roagă lui pentru finuțul  ei, care are niște probleme de sănătate. Cu multă credință și cu  stăruință, de la zi la zi, la acel băiețel se văd rezultate  îmbucurătoare. Dar, ce îmi spunea ea atunci… îmi intra pe o ureche și  îmi ieșea pe alta…
  	N-am fost curioasă, nici în stare să-l cunosc pe sfânt. Însă, de  nevoie… m-am uns. Era miercuri seara de acum, cam pe la 23.00. M-am suit  în pat, m-am așezat pe partea stângă și m-am culcat. La mai puțin de  jumătate de oră, copila mea, care ar fi trebuit sa doarmă dusă la ea în  pătuț, s-a trezit. Mă simțeam prea obosită ca să mă ridic, s-o legăn  acolo, s-o conving să doarmă, așa că am luat-o în patul cel mare. Numai  că, pentru ca ea să stea la perete și eu s-o pot veghea, trebuia să ma  întorc pe dreapta, pe partea cea dureroasă. 
Na, o fac și pe asta,  am gândit eu. Când m-am așezat, nu am simțit nicio durere. Când am pus  mâna, m-am speriat. De bine! Totul era mai mult decât normal! Nu-mi  venea să cred că, după 24 de ore de chin, în 30 de minute de la 
tratament nu mai aveam sânul întărit, că nu mă mai durea.
  	Sfântul Ioan Rusul a răspuns unei rugaciuni fugare… M-a ascultat, chiar  și când eu refuzasem, până atunci, să-l cunosc. Îți dai seama ce se  întâmplă când îți pui toată credința în el și în ceilalți sfinți –  prieteni și mijlocitori în fața lui Dumnezeu?
  	
Anda Elena 
  	(Sursa: 
http://saptepietre.ro/2010/11/cum-am...-un-sfant.html)