Care versiune ortodoxă a Bibliei e cea corectă ?
R: Toate versiunile
ortodoxe ale Bibliei sunt corecte pentru cei care au duh ortodox.
Obs:
- Biserica Ortodoxă recunoaște două surse interdependente ale Revelației: Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție.
- Biblia presupune credința cititorului. "Credința" înseamnă acceptarea unui adevăr pe baza mărturiei altcuiva, și nu pe bănuieli sau pe cunoașterea directă, ca martor ocular. După cum spune Sf. Ioan Hrisostom, Biserica ar muri dacă ar fi fondată numai pe cunoștință (experiența directă). Ferice de cei care cred fără să fi văzut, spune Mântuitorul. Cu toate că, de-a lungul istoriei Bisericii, Descoperiri dumnezeiești au fost într-adevăr trăite de către sfinți și prin experiență empirică, acest lucru nu se întâmplă în mod obișnuit. Astfel că, în această viață, majoritatea creștinilor nu vor primi adevărurile descrise în Biblie prin Descoperire directă, ci ei trebuie să o citească cu ochii credinței.
Este Biblia ortodoxă asemănătoare cu Biblia protestantă?
- Nu. Primele traduceri ale fragmentelor Bibliei sunt făcute în secolul XVI. Prima traducere integrală a Noului Testament a fost făcută în 1648, iar traducerea integrală a Bibliei în 1688, tipărită la București cu insistența lui Șerban Cantucazino. Această versiune va deveni o călăuză pentru celelalte versiuni ale Bibliei apărute până în 1914. Ulterior, apare Biblia sinodală (1914), iar în 1936, Gala Galaction și Vasile Radu efectuează o traducere a Septuagintei ținând seama la textul ebraic.
În 1921, este efectuată o nouă traducere a Bibliei de către diaconul Dumitru Cornilescu. Acesta, în perioada efectuării traducerii, părăsește Biserica Ortodoxă și înființează „Biserica Evanghelică Română". Acest pas influențează și traducerea Bibliei, din care sunt eliminate, modificate pasajele, noțiunile incomode pentru protestanți și neoprotestanți.
Traducerea Cornilescu conține numeroase greșeli, iar însuși stilul traducerii conduce la pierderea adâncimii de înțelesuri din traducerea ortodoxă. Iată câteva dintre greșeli:
* În primul rând, cea mai mare si mai importantă greșeală apare la traducerea cuvintelor Apostolului Pavel cu privire la mântuire. În timp ce în traducerea ortodoxă este folosit un timp gramatical continuu - creștinii se mântuiesc - în traducerea lui Cornilescu scrie că creștinii "sunt mântuiți", în spiritul învățăturii protestante că mântuirea este încheiată, că are o dată calendaristică precisă în viata credinciosului si că este sigură. Originalul grecesc cuprinde un timp gramatical asemănător prezentului continuu din limba engleză - creștinii sunt mântuiți (se mântuiesc) în cadrul unui proces duhovnicesc prin care viețile lor sunt transformate (vezi si cuvintele Sf. Ap. Pavel despre alergarea către țintă). Această traducere eronată folosită de Cornilescu conduce în mod inevitabil la o contradictie cu cuvintele Apostolului Pavel, în care el afirmă că nu este mântuit si că încă aleargă după cunună.
* O altă schimbare a textului care nu îi face cinste lui Cornilescu este traducerea selectivă a cuvântului care apare în Noul Testament cu referire la tradiții. În 2 Tesaloniceni 2: 15, citim în traducerea lui Cornilescu: "Așadar, fraților, rămâneți tari și țineți învățăturile pe care le-ați primit fie prin viu grai, fie prin epistola noastră."
Cuvântul tradus aici "învățăturile" este cuvântul grecesc paradosis, același cuvânt care apare si în textul din Matei 15:2, 3, unde Iisus îi ceartă pe iudei pentru că respectă mai mult niște porunci omenești în dauna poruncilor lui Dumnezeu. Cornilescu, având anumite prejudecăți împotriva tradiției ortodoxe, a preferat sa folosească un alt cuvânt. Ce spune de fapt textul din Tesaloniceni? Apostolul Pavel îi îndeamnă pe credincioși sa tina tradiția pe care au preluat-o de la el. Aceasta tradiție era atât scrisa, cât si orală.
* La Evrei 7:24, în Biblia ortodoxă (traducerea IPS Bartolomeu Anania) se poate citi: "dar Iisus are o preoție netrecătoare prin aceea că El rămâne în veac", pe când în traducerea Cornilescu scrie "Dar El, fiindcă rămâne "în veac", are o preoție, care nu poate trece de la unul la altul". Citatul este folosit de protestanți pentru a justifica necredința lor față de succesiunea apostolică.
* Textul ortodox "rușinați cei care se închină chipurilor cioplite" devine în traducerea Cornilescu "rușinați cei care se închina icoanei". În Apocalipsa, "chipul fiarei" devine pentru Cornilescu "icoana fiarei". Icoana e totuși un termen care apare mult mai târziu. În textul original (grecesc, masoretic, manuscrisele de la Marea Moarta) nu apare. La Cornilescu însă apare.
* În Biblia ortodoxă, Iisus Hristos este menționat si ca "ultimul Adam" (ESCHATOS ADAM - în greacă, conform 1 Cor 15:45). Cornilescu traduce eronat si folosește "al doilea Adam" pentru Iisus, și nu Ultimul, cum indică termenul eschatos.
* În Evanghelia după Ioan, cap. 3, verset 3, este redată discuția Domnului Iisus cu Nicodim. Mântuitorul îi spune: "Dacă nu se naște cineva de sus, nu poate să vadă împărăția lui Dumnezeu". Cornilescu, traducând în fapt după versiunile protestante engleză și franceză ale Bibliei (neoprotestanții îl laudă totuși ca pe un erudit al limbilor vechi), scrie "dacă nu se naște cineva din nou...", pentru a face potrivirea cu doctrina neoprotestantă a nașterii din nou a creștinului, în urma unei rugăciuni spontane, care marchează totodată si încheierea mântuirii. Textul original grecesc - gennisi anothen - înseamnă "să se nască de sus". De altfel, la versetul 4, unde Nicodim întreabă cum poate să se nască un om bătrân, Cornilescu adaugă de la sine "...din nou".
Noua traducere nu a întârziat să producă reacții. Așa cum am menționat mai sus, simplificarea si modernizarea exprimării s-au făcut în dauna înțelesurilor duhovnicești. În vara anului 1923, Dumitru Cornilescu și Tudor Popescu își petrecut concediul împreună, la Blankenburg, în Germania, unde Cornilescu mai fusese cu alt prilej. Cunoscuse acolo un pastor protestant, Moderson, care organiza în fiecare vară cursuri "biblice". De altfel, acest Moderson făcea și el parte dintr-o dizidentă din propria biserică și ținea aceste cursuri "biblice" anume pentru a-și propovădui ideile personale. Între Moderson și Tudor Popescu se leagă o oarecare prietenie, părintele Popescu alunecând astfel și mai mult pe panta rătăcirii sectare.
În general, am putea vorbi despre existența de patru versiuni ale Bibliei în limba română:
- Biblia Ortodoxă
- Biblia Catolică
- Biblia Protestantă (la noi mai este numită și Biblia "Cornilescu", după numele traducătorului, Dumitru Cornilescu)
- Biblia TOB („Traduction Oecumenique de la Bible" - sau Biblia Ecumenică)
Poate oricine studia și interpreta Biblia?
Nu. Nu poate. Biblia este un text vechi care are nevoie de cunoștințe speciale pentru a o înțelege. Fără a cunoaște tratările Sfinților Părinți (care au transmis prin viu grai învățătura apostolilor) textul biblic este înțeles eronat generând numeroase erezii. Interpretarea contemporană, prin prisma mentalității omului contemporan a dus la apariția numeroaselor secte protestante și neoprotestante care susțin principiile unui „comunism spiritual".
Neoprotestanții greșesc de trei ori față de Biblie când:
- afirmă că ortodocșii și protestanții au aceeași Biblie
- afirmă că fiecare om poate să înterpreteze Biblia după bunul său plac
- limitează creștinismul la o carte, în timp ce Sfântul Evanghelistul Ioan spune: "Dar sunt și alte multe lucruri pe care le-a făcut Iisus și care dacă s-ar fi scris cu de-amănuntul, cred că lumea aceasta n-ar cuprinde cărțile ce s-ar fi scris. Amin" (Ioan 21, 25). Cele nescrise au fost transmise prin tradiția apostolică, din generație generație și reprezintă o mai mare valoare decât ceea ce numesc sectarii "cartea cărților".
extras din articolul publicat de Octavian Racu in
Ortodoxia.md