În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit
Pentru Lucian,cu privire la Ignatie.
Eu cred in autenticitatea epistolei sale,poate cu mici interpolari iar versiunea mea scurta( “Nu va amagiti cu invataturi ratacite si basme vechi pentru ca sunt nefolositoare. Daca pana acum a-ti vietuit ca iudei, marturisind prin aceasta ca nu a-ti primit harul, daca si cei care au vietuit dupa oranduiala veche au venit la o nadejde noua, nu mai tin Sambata, ci isi ornaduiesc viata potrivit zilei Domnului, cu care incepe viata noastra prin El si prin moartea Sa.”) consacra mai radical opozitia.Stilul,dupa cum remarca parintele Fecioru,in ,,Scrierile Parintilor Apostolici":
„respiră o personalitate extrem de puternică, marcat de o vigoare uimitoare; nu se poate imagina ceva mai individual. Stilul este la fel, violent, pasionat, fără a se îngriji de formă. Nicio scriere a timpului n-a forțat limba cu o mai suverană independență. Întrebuințarea cuvintelor (vulgarisme, cuvinte latine), creația originală de cuvinte, construcțiile sunt de o îndrăzneală nemaiauzită: autorul începe mari perioade, pe care le întrerupe fără scrupule; și n-ai impresia că aceasta se explică prin incapacitatea sirianului de a se exprima clar și corect în grecește; mai mult este flacăra și pasiunea interioară, care se degajează din lanțurile de expresie".
Dar nu despre asta mi-am propus sa-mi spun parerea.Pentru mine sunt evidente cateva aspecte.In primul rand inca din perioada generatiei urmasilor directi ai apostolilor,se celebra Duminica.Personal cred ca se celebra inca din timpul vietii lor, a apostolilor, dar asta este o discutie separata.In al doilea rand nu am gasit nici o dovada,din partea credinciosilor acelor timpuri,ca ar fi existat o opozitie in interiorul comunitatilor crestine cu privire la aceasta celebrare.Pana la proba contrarie admit ideea ca s-a facut prin consens general.Cred ca a existat o perioada incipienta cand cele doua celebrari cumva au coexistat,cu celebrarea sambetei intr-un sens strict spiritualizat,fara nici o simpatie pentru traditiile iudaice adiacente.Ulterior primilor 50-100 de ani dovezile continua sa arate celebrarea Duminicii fara opozitie, precum in scrierile lui Iustin Martirul sau Irineu.Prin urmare daca se doreste acuzarea cuiva atunci primii suspecti sunt ucenicii Apostolilor,unii dintre ei chiar martiri.Nu am gasit,documentar vorbind,nici o dovada ca apostolii le-ar fi transmis specificatii clare pe tema respectarii sambetei sau interdictiei celebrarii Duminicii.
Ca o simpla teorie cred ca in cazul Sfantului lui Ignatie a fost o situatie complexa cu care s-a confruntat.Cred ca printre magnezieni se aflau crestini care inainte de convertire fusesera prozeliti evrei.Solutia sfantului este,cred ca lor le este adresat acel paragraf in special,este o dovada clara ca pozitia oficiala in perioada de inceput inclina decisiv spre celebrarea Duminicii.As mai preciza ceva:nu am gasit indicii cu privire la faptul ca, in perioada primilor 100 de ani ai crestinismului,problema tinerii duminicii in locul sambetei sa fi fost o problema centrala.Cu exceptia lui Ignatie este mentionata doar celebrarea Duminicii,cu o celebrare preparatorie a sambetei in sens strict spiritual, ceea ce ma face sa cred ca daca au existat dispute interne(desi nu am probe in acest sens)ele au fost marginale,fara implicatii majore iar celebrarea Duminicii a continuat aproape netulburata.De asemenea analizand,in cadrul acestor scrieri(primii 100 de ani),eventuale precizari pe raportul sambata vs duminica pot spune ca interesul,in comparatie cu alte probleme,este cel mult minor.
In concluzie,plecand de la scrierile mentionate pot afirma,din punctul meu de vedere:1.In mod cert se celebra Duminica in perioada primilor descendenti ai apostolilor.2.Nu exista dovezi cu privire la o opozitie interna.3.Nu exista dovezi cu privire la asemenea polemica in raportul Apostoli-primii lor ucenici.Prin urmare daca a existat o modificare(plecand de la ipoteza ca ar fi existat un moment doar cu sambata fara duminica,in perioada apostolica),din punctul meu de vedere ea a fost ori in perioada apostolica,ori intr-un segment extrem de limitat in timp,in timpul tranzitiei de la ei la primii lor urmasi(perioadele aproape se suprapun).In lipsa unor dovezi clare(cu privire la o schimbare a unor dispoztii exprese ale apostolilor) nu pot afirma decat ca tinerea Dumincii se facea natural,pe perioada analizata,fara opozitie interna,sub directa indrumare a primilor urmasi ai Apostolilor,martiri precum Sfantul Ignatie Teoforul.
Lucian asta este parerea mea.As fi avute multe de scris dar am incercat o mica sinteza.Cel mai probabil fiecare va ramane cu parerea lui,lucru de care nu m-am indoit inca de la inceput dar m-a interesat un dialog cu tine,in rest disputele confesionale pe acest tip de polemica nu ma intereseaza decat extrem de rar.Nu ca nu ar merita discutii dar eu am alte sfere de interes,probabil tine de optiuni personale.Daca pot azi raspund si la cealalta postare,daca nu atunci sigur maine.O sa incerc sa fiu si mai scurt si concis.Numai bine,ne auzim.
|