Ma bucur ca desi avem pareri diferite putem macar sa nu ne certam,sa respectam fiecare parerea celuilalt si sa incheiem in pace,fiecare cu ale lui.Asta apreciez cel mai mult.Parerile mele despre cartea lui Daniel sunt mai degraba istorico-critice,nu cred ca te vor ajuta foarte mult,fiind foarte diferite de tipul de exegeza pe care o preferi tu.O sa ma refer foarte pe scurt la pasajele invocate de tine din NT.

Intrucat la Conciliul de la Ierusalim,descris in Faptele Apostolilor,nu s-a specificat in cazul neamurilor nici o dispozitie expresa cu privire la Sabat,eu cred ca sunt aplicabile,pe cale de consecinta,abordarile din Coloseni 2:16-17 si Romani 14:5.Intrucat aceasta respectare nu o consider ca fiind o obligatie,in virtutea argumentarii de mai sus,ci o libertate spirituala a fiecarui credincios,cred ca fiecare trebuie sa procedeze conform cu propria sa constiinta,in spiritul celor scrise in Galateni 5:14, si sa respecte optiunea celui de langa el,traind in pace fiecare cu fiecare, intelegand ca fiecare are dreptul sa traiasca,prin credinta,in fata lui Dumnezeu,in conformitate cu propria sa constiinta,la final toti urmand a fi judecati.In ceea ce priveste versetul din Evrei o sa fiu foarte scurt.Nu poate fi analizat scos din context,iar contextul sau incepe in Evrei 3:1 si se termina in Evrei 4:16.Aceea expresie,care apare doar in acel verset, si anume,,sabbatismos"cred ca a fost special introdusa in acel context pt a se face diferenta,dupa cum remarca Donald Guthrie,intre odihna spirituala mentionata in acel verset si odihna din Canaan,unde in psalmul aplicabil este termenul de katapausis.

Pe scurt:evreii nu trebuiau sa inteleaga ca au intrat in odihna Domnului odata cu intrarea lui Iosua in Canaan,adica ca si-au atins telul final.Autorul epistolei le arata ca daca ar fi fost asa nu s-ar mai fi vorbit ulterior de o alta zi,adica pe scurt le atrage atentia,dupa cum remarca un critic,ca nu poate fi vorba de o eschatologie realizata.Cu acest aspecte insasi iudaismul oficial era de acord,si anume ca implinirea finala va fi in Imparatia mesianica.Prin urmare aceea partasie finala si completa cu Dumnezeu va fi precum o odihna precum cea de Sabat,cand credinciosii,urmand exemplul lui Dumnezeu,isi vor fi dus pana la capat lucrarea,dupa modelul lui Iisus,si abia atunci,dupa cum spunea acelasi critic ,,numai asa se vor putea odihni de lucrarile lor,luand cu bucurie in posesie mostenirea lor in Imparatia mesianica".In caz contrar vor comite aceleasi erori ca si evreii de dupa Iosua,se vor crede prea devreme salvati si impliniti,cand de fapt vor trai o iluzie,alunecand lent spre ratarea adevaratei odihni sabatice in Imparatia mesianica.

Cam acesta ar fi punctul meu de vedere foarte pe scurt,probabil si aici privim diferit insa eu multumesc pt dialog,iti doresc sa treci peste incercarile de sanatate din prezent cu ajutorul Domnului si sa traiesti in pace.Numai bine,la revedere.