Este normal ca autorul citatului de mai sus sa fie "entuziasmat" de rezultatele studiului RATE, intrucat este un "YEC" dintr-o organizatie sora din Australia. Organizatia numita R.A.T.E. (Radioisotopes and the Age of The Earth) este un grup de oameni de stiinta de la ICR sau apropiati de acesta, (Russel, Baumgartner, Snelling, Vardiman) finantati de ICR, creat cu scopul declarat de a produce studii care sa invalideze datarea radiometrica a rocilor pamantene de miliarde de ani si sa sustina, astfel, conceptul "Pamanatului tanar".
Cea mai importanta directie de actiune a fost interpretarea prezentei /difuziei heliului intr-un numar de probe de zircon prelevate in 1974 dintr-o roca precambriana (1,5 miliarde de ani) de la cateva sute de metri adancime din Fenton Hill, New Mexico. Asupra acestor esantioane au fost facute masuratori ale ratei de difuzie la mai multe temperaturi/presiuni, de catre un tert independent, dr.
Kenneth Farley de la Caltech, ale calor valori nu le-a contestat nimeni. De fapt, a fost singura parte din
studiul echipei R.A.T.E. care nu a fost contestata si criticata pe toate partile si de toata lumea. Dupa ce a fost respins de catre revista Nature, Humphreys a publicat studiul echipei sale intr-o publicatie "de casa", Creation Research Society Quarterly.
Ideea de bazaa studiului, asa cum arata Wieland mai sus, este ca rata de difuzie a heliului, creat prin descopmunerea radioactiva a uraniului in plumb, in cristalui de zircon, este prea mare pentru a explica cantitatea de heliu gasita in ele, deci tot procesul trebuie sa fi durat mult mai putin timp. Pentru a corela aceste rezultate, Humphreys presupune ca a avut loc o descompunere radioactiva accelerata a U intr-un interval de timp foarte scurt (cateva zile) urmata de una lenta la o rata "normala" intr-un interval de 6000+/-2000 de ani:
sursa
Numai
pe baza acestei presupuneri modelul propus poate functiona, poate duce la rezultatele obtinute experimental si, mai ales, poate explica cantitatea de Pb existenta, ca produs de fisiune, in cristalele de zircon studiate. Dar ce putea provoca o asemenea rata accelerata de descompunere radioactiva a uraniului, cu circa 6 ordine de marime mai mare decat cea normala? Dr. Humphreys are niste "indicii":
sursa
Dupa cum se vede, interventia divina este de un mare ajutor in cercetarea stiintifica, mai ales cand este invocata drept cauza a unor fenomene aparent inexplicabile. Problema care se ridica instantaneu in cazul unei asemenea ipoteze este
ce s-a intamplat cu caldura degajata de o atare fisiune accelerata, si care ar fi trebuit nu doar sa topeasca instantaneu roca, ci sa faca imposibila viata pe Pamant? Desi admite ca este o contradictie, se pare ca asta nu face obiectul studiului, asa cum recunoaste si Humphreys:
sursa
Am scos in evidenta cel mai important motiv pentru care studiul RATE invocat de catalin2 nu poate fi caracterizat drept stiintific. Exista, bineinteles si numeroase luari de pozitie critice despre interpretarea tehnica a datelor, dintre care cele mai fundamentate sunt ale geologilor
Kevin Henke,
Joseph Meert si a fizicianului
Gary Loechelt.