,,Fiecare dintre noi are o chemare si un dar.Iar a-ti cunoaste darul inseamna a-ti cunoaste sensul vietii.A sti pentru ce traiesti si pentru ce te jertfesti" Parintele Galeriu, trecut in pacea lui Dumnezeu in data de 10 august 2003.

Un om al lui Dumnezeu transforma prin puterea Duhului pe cei din jurul sau.Cumva dragostea sa de oameni,calcand pe urmele Mantuitorului,nu poate ramane prizoniera intr-un singur trup,se revarsa luminand in intuneric,alinand in suferinta,incurajand in deznadejde.Este o dragoste unica in felul ei,izvorata din sacrificiul de sine,nu are,de multe ori,nevoie de cuvinte,o simti si o traiesti,neputand sa o uiti vreodata.Este smerita si blanda,tainica si totusi puternica,te invaluie si te ridica la adevarata ta menire.Este o dragoste pe care numai Dumnezeu o poate pune-n oameni si mai ales in cei ce-L iubesc,fara vorbe mari,fara discursuri grandioase,extraordinara prin simplitatea si curatia ei.O asemenea dragoste si un asemenea om nu manipuleaza,nu te seduc cu chipul lumii ci se lupta sa-ti arate adevarata ta menire,iti pune in suflet acel mic graunte al credintei pe care,mai tarziu,il vei privi cu uimire.Pasii unui asemenea om prin istorie sunt precum flori in desert,aduc viata si speranta,credinta si bucurie.Pe un asemenea om si o asemenea dragoste pentru oameni nu le uiti niciodata,iti raman mereu ca un semn de la Dumnezeu ca pana si in cele mai tulburi timpuri EL nu va inceta sa-si arate dragoste pentru oameni prin sfinti Sai.In memoriam Parintelui Galeriu, un sfant bland si bun,un om intre oameni.Darul lui a fost iubirea de oameni asa cum a spus Hristos, pe urmele caruia a calcat cu smerenie:,,Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul precum v-am iubit Eu"