Citat:
În prealabil postat de cod_gabriel
Intrebarea logica este: Ce rostul/scopul/sensul avertizarii lui Pavel:"ca sa nu se faca strangerea cand sosesc eu"????? din moment ce,sosirea nu va coincide NICIODATA , cu strangerea darurilor.(repet , avand in vedere 1,2 adevarate.)
|
In ziua intai a saptamanii (Duminica), fiecare dintre voi sa-si puna deoparte, strangand cat poate/, ca sa nu se faca strangerea/ abia atunci cand voi veni.
Aceasta este o fraza formata din trei propozitii.
Din cata analiza sintactica mai stiu:
1) Propozitia principala: "In ziua intai a saptamanii (Duminica)fiecare dintre voi sa-si puna deoparte, strangand cat poate"
2)Propozitia circumstantiala de scop, sunordonata propozitiei (1) si regenta in raport cu (3): "ca sa nu se faca strangerea"
3)Propozitia circumstantiala de timp, subordonata propozitiei (2): abia atunci cand voi veni.
Enuntul format din propozitiile (2) si (3), din care (3) este subordonata lui (2), este din punct de vedere logic subordonat propozitiei (1), fiind un enunt circumstantial de scop, caracter dat de propozitia principala din acest enunt, anume (2): "ca sa nu se faca strangerea".
Deci, acest enunt "ca sa nu se faca strangerea cand sosesc eu" (cum l-ai redat tu mai sus) nu este o avertizare, ci este circumstantial de scop, deci exprima SCOPUL indemnului din propozitia (1): sa se faca punerea deoparte duminica.
Deci chiar asta vrea Pavel, sa nu se faca strangerea cand vine el!
Daca:
A. Pavel indeamna sa puna deoparte ajutoare duminica.
B. Pavel enunta SCOPUL indemnului A: acela sa nu se faca strangerea cand vine el.
Din A si B se deduce ca Pavel nu are de gand sa vina duminica.