A suferi cu sens creștinesc
"Frica, groaza ne cuprinde când se deschid înaintea noastră ultimele trepte ale suferinței.
Însă lucrul prin care se deosebește calea creștină
este tocmai faptul că, paralel cu pogorârea în latura chinurilor, devine cu putință
înălțarea duhului omenesc în tărâmurile Luminii Nefăcute.
Când cad asupra noastră sfâșieri de nesuportat, așa cum ne apar nouă,
atunci neașteptat ni se deschide ieșirea
către
acel nețărmurit prinos al vieții; atunci începem a cunoaște mai adînc pe Hristos,
și în Omenirea Sa, și în Dumnezeirea Sa.
Iar duhul nostru prăznuiește
și se uimește de minunea pe care a făcut-o cu noi Dumnezeu."
(Arhim. Sofronie Saharov - "Vom vedea pe Dumnezeu precum Este")
|