“Ioan Botezătorul ne este îndeobște cunoscut pentru marea sfințenie a vieții sale. I se spune înger în trup sau om îngeresc, de cât de aspră i-a fost viața în pustie și de cât de intransigentă asceza. (…)
Ne putem întreba acum ce semnifică pentru noi Ioan Botezătorul, prin care însușiri ale lui ni se arată admirabil, adică vrednic de mirare și venerație, prin care ne poate fi călăuzitor și model? Prin smerenia sa absolută, desigur. Prin iubirea sa totală față de un altul, respectiv de Hristos, prin puterea de zdrobire a iubirii de sine și a înlocuirii ei cu iubirea pentru altul. Ioan Botezătorul se trece în umbră, se șterge, parcă s-ar dori invizibil.
El devine acel prieten al Mirelui de care pomenește Iisus în versetul 29 al capitolului 3 din Evanghelia Sfântului Ioan, prietenul care se bucură de bucuria Mirelui, care stă și-L ascultă cu dragoste și supunere, care nu-și dorește nimic altceva decât să-L slujească. Iată ce este Ioan Botezătorul: este minunata pildă de „eu” care iese din sine și – cu smerenie și nețărmurit devotament – dobândește putința de a-și iubi semenul mai mult decât pe sine însuși.
Ioan Botezătorul ne poate fi tuturor îndreptar pe calea strâmtă a înfrângerii trufiei, a neroadei trufii, a egoismului și egocentrismului nostru ridicol care-și face râs de noi îndemnându-ne a crede că suntem, fiecare, punctul geometric din chiar centrul lumii și ne dă ghes a ne încrede numai în noi înșine, a ne închide și încuia în carapacea bine ferecată a sinei noastre imperialiste. Ioan ne poate fi pildă sigură de dragoste pentru Mire, adică pentru Hristos și de slujire neprecupețită a Sa. (…)
Noi reținem din viața și jertfa Sfântului Ioan Botezătorul (…) capacitatea omenească de a ieși din sine, de a depăși strâmtoarea fenomenalității, de a iubi pe un altul. Noi cutezăm chiar a ne face o călăuză (sau măcar un temei de neîncredere în afirmații sumare) din zguduitoarea, admirabila, senina frază de la Ioan 3, 30: „Acela trebuie să crească, iar eu să mă micșorez“.
(Nicolae Steinhardt, Daruind vei dobandi, Editura Manastirii Rohia, 2006)