[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Eu nu as merge pana acolo incat sa afirm ca, in astfel de situatii, "harul se retrage". Tacerea lui Dumnezeu nu inseamna retractia harului.

Uite Mihnea, ca să ai o referinţă clară, ce ne dezvăluie unul dintre nevoitori, unul dintre Sfinţi (Gheron Iosif Isihastul - din cartea "Stareţul meu Iosif Isihastul", pp. 192-194):

"Ca o altă maică, Harul îl ţine pe nevoitor ca pe un prunc şi îl exersează. Când maica noastră, Harul, vine, el saltă şi se bucură. Iar atunci când se retrage, acesta, necunoscînd înţelepciunea lui Dumnezeu plânge şi se tânguieşte şi începe să-l caute.
Şi cel care nu are experienţă în această privinţă crede că Harul l-a părăsit pentru totdeauna."


*
"... nu este ascultat, ci din nou dumnezeiasca mângâiere, după ce îl îndulceşte cu miere, se retrage şi vine absintul."

*

"Fiindcă este absolut necesar ca Harul lui Dumnezeu, după ce nevoitorul începător îl gustă bine la început, să se retragă pentru a-l căli şi a-l face un luptător încercat al lui Hristos. Fără aceste ispite nimeni nu a ajuns la desăvârşire. În acest stadiu, când Harul lui Dumnezeu se retrage, mulţi au căzut în înşelare. Iar aceasta se întâmplă pentru a ne face luptători încercaţi în război, iar nu să rămânem mereu prunci. Domnul vrea să devenim bărbaţi vrednici şi luptători curajoşi, în stare a păzi bogăţia Lui. Pentru aceasta ne lasă să fim ispitiţi."

*

Pe de altă parte,
"... cînd vine Harul lui Dumnezeu, atunci rugăciunea se rosteşte de la sine". (pag. 273)
"Datorită învăţăturii şi supravegherii aspre a Stareţului petreceam o viaţă cu multă trezvie, avînd ca scop dobândirea şi păstrarea Harului dumnezeiesc." (pag. 277)