Nu vindecati raul cu rau si nici nu va luati la intrecere in a va nenoroci unul pe altul! In intrecerile in rau, biruitorul este cel mai nefericit, ca el pleaca de pe campul de lupta mai plin de pacate. Nu platiti deci raul cu rau, si nici nu rasplatiti o datorie rea cu una mai rea.
Te-a insultat cineva cand era manios, potoleste raul prin tacere!
Faci asa? Nu! Dimpotriva, primesti ca pe un suvoi mania lui in propria-ti inima si imiti vantul, care prin suflarea lui intoarce obiectele ce merg in contra lui. Nu folosi ca dascal pe vrajmas, nici nu imita ceea ce urasti. Nu fi oglinda pentru manios, reflectand in tine chipul lui.

Acela-i cu fata rosie. Nu te-ai inrosit si tu?
Ochii lui sunt insangerati! Spune-mi, ai tai privesc linistiti?
Vocea lui e tipatoare. A ta este potolita?
Nici ecoul din pustie nu se intoarce atat de desavarsit ca la cel ce a grait, cum se intorc insultele la cel ce insulta. Mai mult chiar: ecoul reproduce acelasi sunet; insulta , insa, se intoarce cu adaos.

Ce insulta isi spun unii altora? Unul spune celuilalt ca e om de nimic si de neam prost; celalalt il face sclav, neam de sclavi. Cel dintai il numeste saracie; acesta, la randul lui, il face vagabond. Primul il face prost; al doilea ii spune ca-i ticnit. Si continua sa se insulte pana isi termina insultele, cum isi termina arcasii sagetile. Apoi, dupa ce au terminat sa se insulte cu limba, pornesc sa-si razbune insultele cu fapta. Ca mania da nastere la cearta; cearta aduce insulte; insultele, lovituri; loviturile, rani; iar din rani, de multe ori moartea.
Sa oprim deci chiar de la inceput acest rau, izgonind din suflete, prin orice mijloc, mania. Facand asa, vom putea taia odata cu aceasta patima, care e radacina si izvor, cele mai multe rele.

Te-a insultat? Binecuvanteaza-l!
Te-a lovit? Sufera!
Te scuipa si te socoteste om de nimica? Gandeste-te ca ai fost facut din pamant si in pamant te vei intoarce!

Cel care isi are ocupata mintea cu astfel de idei va gasi ca orice insulta este inferioara adevarului. Facand asa, nu-i vei da dusmanului prilej de razbunare , ca te vadesti invulnerabil insultelor; iti vei prilejui marea cununa a rabdarii, ca ti-ai facut din furia altuia prilej de inteleptire proprie.
Astfel, daca ai da asultare cuvintelor mele, tu insuti ai cauta sa-ti inmultesti insultele aduse de altii. Iti spune ca esti neam prost? Tu insa numeste-te pe tine pulbere si cenusa. Poti sa-ti dai acest nume, ca nu esti mai ilustru decat parintele nostru Avram, care s-a numit cu astfel de nume.(Fac. 18,27) Te face prost, sarac si de nimic vrednic? Tu insa , numeste-te vierme, spune ca din gunoi ti-e originea, asa cum spunea despre el David (Ps. 21, 6) La aceasta adauga si cuvintele potrivite spuse de Moise. Aceasta, insultat de Aaron si Mariam, nu s-a plans lui Dumnezeu impotriva lor, ci s-a rugat pentru ei.(Num 12,1-6)
Al cui ucenic vrei sa fii?
Al acestor barbati fericiti si iubitori de Dumnezeu sau al celor plini de duhul rautatii? Cand esti ispitit sa insulti pe cineva, gandeste-te ca esti in situatia de a hotara in care parte ai sa te indrepti: sa te apropii, prin indelunga-rabdare, de Dumnzeu, sau sa te alaturi, prin manie, dusmanului.
Ce poate fi mai dureros pentru dusman decat sa vada ca insultele lui nu-l ating pe dusmanul sau? Nu-ti lasa sufletul abatut si nici nu ingadui ca insultele sa te atinga.. Lasa-l sa latre fara folos, sa crape de ciuda. Cel care loveste un obiect nesimtitor se pedepseste pe sine, ca nu se razbuna nici pe dusman, dar nu-si pune capat nici maniei, negasind multumire in insulte. Ba, dimpotriva, crapa de ciuda.
Ce nume vor da fiecaruia dintre voi cei care au fost de fata la o astfel de scena? Pe el il vor numi un calomniator, pe tine, un om cu suflet mare; pe el un om plin de manie si nesuferit; pe tine, om plin de rabdare si bland. El se va cai de cele rostite, dar tie nu-ti va parea rau niciodata de virtutea de care ai dat dovada.