Citat:
|
În prealabil postat de mirelat
apropo de recunoastrea botezului : sotul meu a fost catolic (insa neconfirmat, doar botezat) si inainte de a ne casatori a trecut la ortodoxie. preotul care a oficiat slujba respectiva (si nunta dupa aceea) nu i-a cerut sa se mai boteze o data, ci i-a luat in considerare botezul catolic si i-a facut slujba ungerii cu Sf. Mir. Nu gasesc alta expresie la indemana, insa vad ca unii vor sa fie mai catolici decat papa, sper sa intelegeti ce vreau sa spun!!
|
Pai asa spune mai fata draga. Tu esti mai catolica decat papa. Asa se explica. Vezi ca Cel de Sus nu sta cu mainile in san. Ne arata de fapt unde sunt eretici. Dar pentru tine am altceva. O sa te amuze dar este grav sa stii. Numai de bine de la un stilist:
Anul 857. Un an care se dorea a fi pentru locuitorii Romei unul plin de impliniri, dupa ce au traversat o perioada neagra, plina de nenorociri, considerate ca fiind semne prevestitoare, avertismente date de Divinitate. Omul in care si-au pus toate sperantele era noul Papa Ioan al VIII-lea, pe care l-au indragit in cei doi ani de pontificat. Procesiunea condusa de acesta de la Basilica “Sfantul Petru” la palatul rezidential din Lateran, aflat de cealalta parte a Tibrului, este insotita de numeroasele multimi care ovationeaza. In momentul in care grupul papal ajunge pe o mica alee aflata intre Colosseum si Biserica “Sfantul Clement”, Sfantul Parinte se clatina si se prabuseste. In fata multimii ingrozite, Papa Ioan se dovedeste a fi, de fapt, o femeie cuprinsa de chinurile facerii. Multimea il insfaca pe nou-nascut, il duce dincolo de portile cetatii, unde-l ucide cu pietre. Aceeasi soarta o are si mama sa.
Ioana a vazut lumina zilei prin anul 818, in familia unor misionari englezi din orasul Mainz. La 12 ani, se indragosteste de un calugar, pleaca de acasa, imbraca haine barbatesti si intra la manastire, ca novice, pentru a fi alaturi de alesul inimii sale. Ia numele de Ioan Anglicus, petrecandu-si cea mai mare parte din timp citind in biblioteca sau rugandu-se, iar noptile stau sub semnul dragostei. Dar cuplul este descoperit si este nevoit sa isi ia talpasita. Urmarind sa scape de pedeapsa Bisericii, pornesc printr-un pelerinaj prin Europa, iar mai apoi prin Tara Sfanta. La Atena, calugarul dispare, iar Ioana porneste spre Roma. Si aici, luand forma unui barbat, se face remarcata de slujitorii Papei, care ii admirau cunostintele teologice. Cand Papa Leon al IV-lea, in 855, a fost luat de Dumnezeu in ceruri, Ioana a fost aleasa unanim succesor, ocupand Scaunul Papal sub numele de Ioan al VIII-lea. Secretul sau era cunoscut doar de o singura persoana, care, de altfel, i-a periclitat si planul. Valetul devine amantul acestei femei pasionale, care, pana la urma, ramane insamantata. Dupa razbunarea multimii, este ales repede un nou papa, in persoana lui Papa Benedict al III-lea. Pentru a elimina orice urma a pontificatului Ioanei, istoricii au trecut ca data de inscaunare a acestui papa anul 855. Cand, peste 15 ani, un alt papa este ales sub numele de Ioan, este trecut ca fiind Ioan al VIII-lea si nu al IX-lea, cum ar fi fost normal. Istoricii resping aceasta relatare si o pun pe seama papalitatii medievale, care era recunoscuta prin orice altceva decat sfintenie. Cele mai multe lucruri despre acest caz se cunosc din scrierile lui Martin Polonus, cu a sa lucrare “Chronicon Pontificum et Imperatum”. In secolul al X-lea au fost inscaunati nu mai putin decat 23 de papi, unii pentru doar cateva luni. Bilantul acestor pontificate este unul macabru: papi intemnitati, ucisi, inlaturati de la putere, lasati sa moara de inanitie, carora li s-au scos ochii. In spatele acestor pontifi slabi se aflau femei puternice, provenind din familiile nobile de la Roma. Cea mai bizara dovada din jurul acestei istorisiri este Sella Stercoraria, un ciudat scaun de marmura gaurit, care a fost descoperit in Lateran, Basilica “Sfantul Ioan”. Inainte de investitura, fiecare Papa era obligat sa se aseze pe acest scaun pentru o examinare medicala care sa ii determine sexul.
Dincolo de ineditul acestor evenimente, lucrul care trebuie tinut minte este acela ca toti sunt oameni si cad prada instinctelor de orice natura ar fi ele. Privite din perspectiva omului modern, aceste lucruri inca mai sunt considerate nefiresti, desi libertatea sexuala de astazi este atat de pronuntata incat nimic din ce ar putea fi considerat anormal nu este.
Toate aceste lucruri nu sunt mai mult decat o pata de rusine pentru locul care reprezinta cel mai bine religia catolica.