Citat:
În prealabil postat de sophia
Mai intai as vrea sa multumesc pentru (putinele) marturisiri de drum intru credinta de pe acest forum.
[...]
E nevoie de astfel de marturisiri/deschideri, pentru ca si prea multa perfectiune nu e buna si sperie chiar.
Sa nu uitati niciodata de unde si cum ati ajuns in credinta, ca sa puteti sa intelegeti si pe altii si sa nu-i judecati.
|
Îți mulțumesc și eu pentru mărturisirea ta mișcătoare. În fața morții cuvintele sunt neputincioase, nu ajută decât dacă transmit o împreună-pătimire cu cel îndurerat. Chiar și Hristos, El care este Viața, a lăcrimat pentru durerea văduvei rămase fără unicul său fiu, s-a arătat îndurerat pentru Lazăr, fratele Martei și Mariei.
N-am vreme acum să scriu mai mult.
Mai poți găsi mărturii ale celor veniți la credință și pe alte topice. Era unul făcut special în acest sens.