Citat:
	
	
		| 
			
				 Anticiparea ispitelor. Filocalica atenție neîntreruptă
			
		 | 
	
	
 
	Citat:
	
	
		
			
				 			 			 			 		  		 		 			 			Cînd participăm la un interviu pentru obținerea unui loc de muncă ne  pregătim dinainte încercînd să nu fim surprinși de întrebările ce ni  s-ar putea pune. Cînd mergem să cerem o mărire de salariu avem  răspunsurile gata de dat șefului sau directorului. Cel puțin așa ar  trebui să facem. 
 
Cînd începe o nouă zi de lucru știi că te vei revedea cu o serie de  colegi care-și fac viața grea sau care sînt certați cu bunul simț.  Trebuie să fii pregătit pentru ispitele ce-ar putea să apară din partea  lor. Dacă ai o soacră acră (am auzit că nu-s toate așa cică) și  locuiești sub același acoperiș cu ea, mare grijă să nu-ți faci păcate  din cauza ei. Dacă nevasta e pornită să-și verse nervii, cheamă în  ajutor Sfinții și Îngerii să se roage pentru tine și pentru ea... Cînd  mergi pe stradă, de fapt oriunde sînt oameni, ispitele apar de oriunde  și cînd nu te aștepți. Unele destul de serioase și absolut  surprinzătoare. 
 
De asta asceții s-au retras din lume ca să lucreze rugăciunea continuă  și de calitate. Dar noi sîntem prinși aici, între oameni, și trebuie să  facem față încercărilor, nu avem de ales. De asta avem nevoie de o grijă  neîntreruptă ca să evităm căderile care de multe ori sînt ireparabile  mai ales cînd păcatul implică persoane eterodoxe.  
 
Căci am ajuns ca uneori să-mi amintesc de sfatul aparent banal de a face  tot posibilul ca să-ți închei ziua fără să fii certat cu nimeni - lucru  care a devenit din ce în ce mai greu în tumultul vieții. Nu degeaba a  apărut ectenia care cere ca ziua / seara toată sfîntă, în pace, fără de  păcat de la Domnul să cerem... 
 
Dă, Doamne! 		 
 		  		  		 		  		 		 			 				__________________
			
		 | 
	
	
 Putini sunt aceia la care inima se misca mereu virtuos, spontan, natural, atunci cand este asaltata de ispita.
Putini sunt cei care intorc cu naturalete si celalalt obraz.
Caderile noastre fac parte, in mod firesc, din procesul de invatare. Prin cadere invatam multe despre adancul inimii. Aceasta nu inseamna sa ne dorim caderea, ci sa dorim identificarea leacului corespunzator la fiecare boala a sufletului.
Dorinta de anticipare a ispitelor este in fapt dorinta de a nu mai cadea din nou. O dorinta corecta.
Cel pregatit, care isi cunoaste bine dusmanul, care stie cand si de unde va lovi acesta are mai multe sanse de izbanda decat cel care este luat mereu prin surprindere.
Cel care are leacurile pregatite si o buna anticipare cu siguranta va birui de mai multe ori decat va fi biruit.