voi/noi de ce avetzi impresia ca nu atzi fi dushmanii creshtinismului? degeba marturisitzi incontinuu ca suntetzi/suntem ortodocsi shi creshtini ca nu noi ar trebui sa marturisim ca idiotzii (de la idei) spre/in diferite vizuini sau catre mortzi ci poate ca alte lucruri shi altcineva ar trebui sa marturiseasca ce shi cum, adica cum ca intr-adevar nu suntetzi/suntem dushmanii creshtinismului, ca pe undeva se spune ca oshtile sunt ca nisipul marii, deci nu numai cata frunza shi cata iarba, shi se vor strange pe gog shi pe magog, sau multe ca shi lacustele formand nori negrii calcand tot in calea lor.... de ce avem noi oare impresia ca nu suntem demult inhaitatzi in armatele antihrismului peundeva, la popota, sau la pedestrashi sau la tunuri ca diavolilor le place fie aviatzia fie escorta in pas de defilare fie sapatul la tuneluri shi transhee...... deci incaodata intreb, de ce avetzi impresia ca voi suntetzi aparte, adica neatinshi de slujba grasa pe care o desfashuratzi in armatele antihrismului antihristic... doar pentru ca va rugatzi? poi ia intrebatzi-va pe unde avetzi voi inradacinate rugaciunile, sufletul vostru nu in trufie se roaga, adica intru slava de sine ca sa iasa ea din inima ta shi la un momentdat sa le lepezi pe toate shi sa ascultzi de tine pentru dulceamaruia ispita de a asculta de tine ca shtii tu mai bine cum e defapt shi ce trebuie sa faci, lepadand toata ascultarea cea dupa Dumnezeu ca sa ascultzi de pofta de ale tale, fireshte, ca doar ce o fi insemnand ca "iata purcelashul de lapte s-a intors la troaca lui" ce o fi insemnand? poi cum faceau turcii? nu ne luau ei copii roamni? dar apoi deavolii cum credetzi ca v-a face, din doi creshtini ortodocshi bine instruitzi unul v-a fi luat shi altul v-a fi lasat, ca doar cu multzi dintre creshtini v-a lupta impotriva fiilor shi copiilor imparatziei ca sa-i piarda, sau cum va inchipuitzi? ca ishi v-a risipi el oshtile sale diavoleshti? alea le va tzine sa-i apere barlogul cand v-a fi sa fie atacat de mania lui Dumnezeu..... deci multzi dintre noi suntem de mult in haita antihristica, dar preferam sa ne facem ca nu vedem shi sa ne straduim sa nu credem evidentza sperand ca pentru ca nu stim chiar exact, precis, poate ca chiar defapt defapt nu suntem inca impatimizatzi de rautatea malahienismului multirepetat al talharirii victimilor altora, pentru ca ar fi cica plata lui Dumnezeu pentru pacatele lor. Nu va datzi seama ca mergem spre dulceamara cruzintza a credintzei, intoarsa spre ea insashi ca sa se rupa de ea?? oricum, cine sa-shi poata da seama ca asha rau stau lucrurile cu fiecare dintre noi...... unde sunt radacinile tale infipte? Sunt ele infipte in iubirea de iubire? in dragostea de dragoste de Dumnezeu shi aproape? In dragostea de dragoste smerita plina de pocaintza shi taina de iubire de intzelepciune de dragoste de Dumnezeu shi aproape? Nu, radacinile rugaciunilor noastre sunt infipte in zambetul shi gluma pironica al batjocuririi saracului shi bogatului shi pacatosului ca prea ne place sa manipulam noi sfintzenia in vederea mantuirii. Prea prea ne place sa ne gadile aceste manipulari ale darniciei noastre inutile, prin care impreunam sfintzenia cu ce vrem noi doar ca sa ne satisfaca poftele noastre pline de patimi spurcate.... ca sa afirmam mereu ca toate sunt bune, totul e bine, toate sunt cu Dumnezeu... Ei bine NU! Dumnezeu Hristos a fost Primul care a ieshit din minciunile astea panteiste, atat in vazduh cat shi in inima omului. Deci dushmanii Creshtinismului? Tot omul a fost shi este mai mult sau mai putzin duhman al creshtinismului oricat ar incerca sa se dea, doar asha ca sustine el despre el, sau despre altul, ca ar fi totushi ceva de capul lui........ shi ash putea scrie mult mai mult dar nu ne este de nici un folos, vorbe, vorbe, shi iar vorbe, ci trebuie sa fim in stare sa traim cartzi shi cartzi shi iarashi cartzi nu pentru aventura ci pentru Adevarul care nu v-a trece nicicand. N-a ca iar mi s-a ridicat gura sa rosteasca voiIrea ca doar Domnul altceva o fi vrand El de la mine.... aproape ca nici nu mai shtiu... dac nucumva intretimp am uitat.... ca doar bunastarea rugaciunii mele s-a unit netrbnica cu bunastarile lacomiei lumeshti... de parca m-ash fi rugat vreodata.... asha o rugaciune de spoiala, ca alta nu shtiu sa fi avut vreodata.... rugaciuni moarte de mort inainte de a se nashte din Duh. Ca mortzii sa-shi ingroape mortzii iar vulpile au vizuini insa .....
|