[fallen]

Am intalnit cu ceva vreme in urma un barbat care divortase desi avea un copil. In fine, el zicea ca nu din vina lui. Asta desigur poate fi discutabil ( se pare ca sotia avea pe altcinva, dar si aici se poate interpreta si ca el ar fi impins-o la asta, nefiind un sot destul de bun). Ideea e ca tipul s-a pronuntat ca nu mai vrea si nici nu mai poate sa isi ia alta sotie ( nici sa aiba o relatie mai apropiata, gen sa locuiasca cu o femeie), si nici sa mai aiba alt copil, pt ca spunea el nu ar mai putea iubi pe altcineva la fel de mult cum isi iubea fiul, si i s-ar i parut nedrept in aceste conditii sa se implice intr-o relatie. Ceea ce mi se pare foarte cinstit din partea lui... si foarte crestinesc, totodata. Majoritatea barbatilor care sunt la a doua experienta matrimoniala, iti spun din capul locului ca stau cu tine dar sa nu te astepti sa te iubeasca la fel de mult cum si-a iubit fosta sotie si cum isi iubeste copilul. Si de multe ori iti spun si fac tot posibilul sa nu mai faca alti copii, iar daca se ntampka impotriva vointei lor, sunt nemultumiti si declara ca nu ii vor iubi, ca nu i-au vrut, cel mult ti-au facut o favoare, eventual daca isi permit le asigura tot ce au nevoie, dar, in rest, e problema ta ( si poate ar fi bine sa nici nu-l deranjeze prea mult, sa ii aduca vreun prejudiciu material prea mare, sau sa nu il lase sa se odihneasca si sa-si desfasoare activitatile...)