Eu nu mi-L imaginez. Stiu ca e de necuprins cu mintea sau imagnatia, si oricum, conform sfintilor pustiei, este si pacat sa incerci sa Il imaginezi. Asa ca ma tin departe de metoda apuseana a imaginatiei in rugaciune; mi se pare nu doar periculoasa si nu doar ca o stiu neingaduita, ci imi pare si deliranta.
Deasemnea, inca nu pot face legatura intre Dumnezeire si euharistie... Mi-e greu sa cred ca bucata de paine si picatura de vin au ceva divin in ele. Asta este, lucrul acesta, intr-adevar trebuie abordat cu credinta, nu prin intelect. Altfel, e imposibila o relationare corecta cu Dumnezeirea, euharistic vorbind. Am facut o greseala, nu este grava, dar e foarte greu de indreptat.