Stefan sau Stefania
Nu vreau sa contrazic pe niciunul dintre voi si ce spun acum este din realitate nu din povestirile altora.
In satul in care m-am nascut, acum 50 si ceva de ani, pe ulita (strada) mea, vecini cu familia noastra locuia o familie care avea un baiat. Stefan. Baiatul era cu vreo 10 ani mai mic decat mine. L-am cunoscut, deci, de bebelus. Cand a inceput sa mearga, sa se joace si el cu ceilalti copii prefera clar fetitele si jocurile lor. Parintii lui ii cumparau jucarii de baieti, il imbraca baieteste, tatal lui il lua langa el cand muncea ceva dar DEGEABA. Stefan se purta ca o fetita, isi dorea papusi, rochitele si codite cu fundite. Bietii parinti erau suparati si se le era rusine cu baiatul lor fetita... Nu stiu daca l-au dus la doctor/psiholog... nu cred. Oameni simpli, de la tara...
Stefan a crescut, parintii s-au obisnuit cu el asa caci era un copil cuminte ca...o fetita. Si il iubeau asa cum era. Si noi, la fel.
Cand s-a facut mare, adolescent si a inceput sa iasa din satul natal, sa mearga la oras la plimbare, se imbraca cu haine femeiesti pe care le imprumuta de la vecinele lui sau de la colegele de scoala. Isi punea cercei, se ruja, se machia... isi modela vocea si era sigur ca e femeie. Noi toti il stiam, incercam sa-i spunem ca ar fi bine sa nu poarte haine femeiesti ca nu i se potrivesc dar nu asculta. Imi aduc aminte ca odata, eu cu sotul meu ,fiind cu masina l-am vazut pe Stefan care facea autostopul la iesirea din sat. Vroia sa mearga la oras travestit in domnisoara. Atat de tare m-a intristat imaginea aceea a lui de mi-a rupt inima. Un suflet chinuit si trist.
De atunci nu l-am mai vazut, nu am mai auzit de el pana intr-o zi, dupa multi ani cand am aflat ca a fost gasit mort. Fusese batut si aruncat la o margine de padure. Nu se stie cine a facut asta...
Nu pot sa uit povestea aceasta trista si nu o voi uita.
Din asta am invatat ca , da, homosexualitatea este un pacat dar homosexsualii sunt oameni. Niste oameni tristi, constienti de nenorocirea in care se afla. Ca din vina lor sau nu, ca din nastere sau facuti, nu conteaza. Sunt oameni, ei insisi suparati pe ei.
Eu sunt alaturi de ei si ii compatimesc.
|