[AlbertX]

Extras din Sf Nicolae Velimirovici - Simboluri si semne

Un istoric Englez (Gibbon), scriind despre Roma Cezarilor, spune că pe atunci religia era văzută de popor ca adevărată, de filosofi - ca mincinoasă, de oamenii de stat - ca folositoare.

Şi astăzi, în Europa Creştinată, se pot auzi asemenea declaraţii. Deseori se repetă zisa: "Religia este filosofia poporului de rând!" Dar, întrebăm noi, care religie? Acel istoric Englez vorbeşte despre religia păgână, închinătoare la idoli. Dacă aceea se numeşte religie, atunci e o nebunie să numim Creştinismul religie. Ce unire este între Hristos şi Veliar?

Creştinismul [ortodox] nu e religie, în rând cu toate celelalte religii omeneşti, nicidecum, ci Creştinismul este descoperirea cerească a adevărului, Vestea de Bucurie a neamului omenesc, nu de la om sau înger, ci de la Însuşi Dumnezeu Făcătorul.

Hristos a zis: "Veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi". De ce vă va face slobozi?
Tocmai de religii, de filosofiile omeneşti, de concepţiile mincinoase ale lumii, de silnicia tuturor rătăcirilor lumeşti, care se împotrivesc Adevărului, sub orice nume ar fi ele şi pe orice tavă ar fi servite. În acest sens, spune şi marele Apostol: "Vedeţi să nu vă fure cineva cu filosofia şi deşartă înşelăciune, dupre predania oamenilor, dupre stihiile lumii, şi nu dupre Hristos". /Col. 2:8/

Pentru că adevărul este unul, iar cugetările omeneşti sânt multe. Adevărul este totdeauna acelaşi, şi totdeauna egal cu sine.
Adevărul lui Hristos nu este paralel cu nici un sistem făurit de raţiunea personală a unui om.

Dar, despre aceasta, doar în treacăt şi doar ca să vă întăresc în convingerea următoare: Creştinismul nu e nici una dintre religii, nici una dintre filosofii, ci organismul cu totul aparte, original şi desăvârşit al adevărului dumnezeiesc viu, purtător de lumină şi purtător de mântuire.

Aţi auzit că scolastica Romană l-a adoptat pe Aristotel ca filosof oficial, cu toate că învăţătorul bisericesc apusean Tertullian a zis: "Filosofii sânt patriarhii ereziei".

Creştinismul are înţelegerea sa aparte despre viaţă şi despre lume, organică şi sistematică, însă deosebită de toate filosofiile omeneşti.