Budismul e acelashi lucru cu Iluminismul omului de catre sine insushi, ca sa se impartasheasca intre ei apoi in adunarile lor, ca boda inseamna iluminare, adica ei se straduie sa capete o intzelepciune, nefacand altceva decat gandind shi iar gandind ca ce shi cum sunt ei in ei shi in trupul lor, preferand nu sa se roage ci sa afle una alta prin fachirizarea spre "curvie" a gandului, a sufletului, a inimii, a trupului, prin suferintza dorind sa se impace cu suferintza, adica se imunizeaza la orice suferintza devenind cum s-ar zice la vot, ei se abtzin de a suferi suferintza, incecand sa se faca nesimtzitori in toate pana la infinit. Shi cand nu ii mai atinge suferintza ei se bucura shi spun ca s-au iluminat.... ca iacata ca respectiva durere nu-i mai afecteaza.... poi atunci noi suntem gata budishti cu totzii ca shi pe noi ne cam doare pe undeva de toate alea, bucurandu-ne de pasivitatea nesimtzita a sufletului nostru in a pricepe ceva shi fericindu-ne in a urma malahienismul repetarii minciunii dreptatzii asupra victimei intr-un coshmar de nonsens al mirarii de noi inshine.
|