Te consideri o persoană tămăduită prin harul preoțesc?
Slavă lui Dumnezeu, dacă așa stau lucrurile.
Dar în ce constă tămăduirea de care sugerezi că ai avut parte (ai scris doar că erai într-un hal...)? Poți face vreo precizare lămuritoare?
Fără indiscreții inutile, desigur; totuși zi-mi ceva limpede, ceva care să poată fi împărtășit altor creștini. (Îți reamintesc că nu constituie un păcat să mărturisim vindecarea pe care ne-a adus-o Dumnezeu, precum vedem că se întâmplă în Biserică și cum găsim chiar în Evanghelie, adeseori.)
*
Hristos este Doctorul. Cum înțelegi că lucrează El? Poți să expui, fie și succint?
Crezi că Dumnezeu nu lucrează și prin oameni? De pildă prin medici, prin psihologi, prin aproapele?
Bunul samarinean era Dumnezeu? Sau om? Dacă a fost om, de ce nu a trecut mai departe lăsînd pe Dumnezeu să se ocupe de cel rănit?
Cel care face un gest de milostenie e Dumnezeu? E Înger? E Arhanghel? Sau e om dăruit cu iubirea de aproapele?
*
Preotul plin de har merge vreodată la doctor pentru ajutor? Dar la psiholog? Dar la psihiatru? Iar dacă mulți preoți solicită servicii medicale și psihologice/psihiatrice, ce înțelegi din asta?
*
Călugării apelează vreodată la medic? Dar la psiholog? Dar la psihiatru?
Mânăstirile colaborează cu vreo clinică medicală?
*
Cunoști în Biserica Ortodoxă vreo interdicție de a solicita (sau de a oferi) ajutor medical? Dar ajutor psihologic? Dacă știi vreo opreliște, te rog precizează conținutul și sursa, să luăm și noi act de realitate.
Cum ți se pare simpozionul internațional cu tema "Valențe terapeutice ale spiritualității ortodoxe și direcții principale în dezvoltarea psihologiei umane" prezentat aici:
http://www.familiaortodoxa.ro/2013/0...atii-ortodoxe/
Dar ultima propoziție din textul următor?
http://ziarullumina.ro/viata-biseric...r-defavorizati