Eroarea fundamentala este de a nu ne plia la invatatura Domnului. In fond, e un pacat din genul proxim al mandriei. In loc sa ne lasam moi, precum aluatul in mainile Olarului, in loc sa ne schimbam vietile in functie de cuvintele lui Dumnezeu, noi pliem cuvintele lui Dumnezeu in functie de noi. Nu contestam TOATE cuvintele lui Dumnezeu, nu suntem, din principiu, contra invataturii apostolice, ci contestam pe acelea care nu ne convin. Cand nu le contestam realitatea, atunci o circumstantiem. Era valabil atunci, nu si acum. "Eu sunt un dumnezeu gelos" le spunea Dumnezeu oamenilor din Vechiul Testament. Nu si noua. Noi avem un alt Dumnezeu, mult mai bun decat dumnezeul lui Abraham, Isac si Iacob. A spus dumnezeul din Noul Testament ca femeia trebuie sa asculte de barbatul ei ? O fi spus, era in cadrul contextului social. Noi avem alt context social, mult mai bun. Dumnezeul nostru nu mai este nici dumnezeul lui Pavel.
Si asa mai departe. Din Sfanta Doctrina, alegem ce ne convine (ce credem noi ca ne convine) precum stafidele din tort. Ca sa nu spun precum dropsurile din coliva.
Pana unde merge aceasta credinta fast-food? Vedem cum un utilizator unicorn, sau un utilizator abracadabra il judeca pe Dumnezeu. Ei au ajuns la contraperformanta carturarilor si fariseilor, care l-au judecat pe Isus si L-au trimis la moarte. Asta e "victoria" ratiunii: omul ajunge la nebunia de a-L judeca pe Dumnezeu. Asa cum aceia, de acum 2000 de ani, l-au socotit pe Dumnezeu satanist, cum ca cu ajutorul diavolului ii scoate pe diavoli, asa acestia ajung a-L judeca pe Dumnezeu ca fiind crud, ba chiar criminal in serie.
Nimeni nu se poate mantui, decat daca se umple de Mantuitor. Iar conditia ca sa se umple de Mantuitor este de a se goli de sine. Sfintii Parinti, Apostolii si Insusi Dumnezeu insista asupra acestei conditii. Aproape obsesiv, parca prevazand rezistenta noastra, rezistenta omului cel vechi care ne impiedica sa ne umplem de Omul cel Nou, spre a fi una cu el. Aceasta este rezistenta contra Spiritului Sfant, care ne impiedica mantuirea atat in veacul de acum, cat si in cel ce va veni.
Pliati-va! Plecati nu numai genunchiul vostru, ci pliati toata fiinta voastra! Nu se poate omul adapa la doua izvoare, si anume la cel care ii convine mai mult in fiecare moment. Abandonati apele Marii Moarte, spre a face loc Aducatorului Apei Vii!
|