În prealabil postat de Mosh-Neagu
Da, cred ca incet-incet, am inteles - printre randuri - cam cum gandeste fiecare. Sunt insa dezamagit cand aud argumente de genul "Iohannes va schimba culoarea Voronetului!" sau nu mai stiu ce alta vorba spusa dintr-o rautate deloc ortodoxa.
Fratilor crestini, de ce aveti a va teme? Avem doua atuuri uriase: o democratie, chiar daca prost inteleasa dar este totusi democratie, in sensul ca nu te mai baga nimeni la puscarie daca spui ce gandesti. Dar mai ales, suntem (sau vrem sa-i determinam pe ceilalti sa creada ca am fi) intr-o buna relatie cu Dumnezeu? UNDE???
Pe de o parte ne facem ca nu vedem minciuna sfruntata sau... ca buni ortodocsi ce suntem, inchidem cu blandete ochii, cum ca nimeni nu-i chiar corect in viata. Perspectiva "Ponta", categoric nu este in favoarea viitorului Romaniei. Si nu vorbesc de viitorul apropiat, 2 - 5 ani, ci de viitorul celor ce vin. Imi doresc din tot sufletul sa avem sansa ca macar jumatate dintre cei care au parasit tara din motive extrem de delicate, sa cada in genunchi si sa multumeasca lui Dumnezeu ca macar copiii lor n-or sa mai slugareasca printre straini, cand avem o tara extrem de frumoasa si draga!!! Care n-a simtit niciodata gustul dorului de casa, sa stea la o parte!
Vorbim de Iohannes cum ca e suspectat ca a facilitat nu stiu ce tranzactii cu copii, in vederea traficului de... organe. Si unde vorbim de asta? Aici, intre buni crestini, pe un forum ortodox. Iar Dumnezeu doaaarme dus, nu-i asa? Aratati-mi un singur exemplu asemanator, cu cineva care i-ar fi facut rau unui singur copil botezat (cu atat mai grav la mai multi), catre care sa nu se abata mania lui Dumnezeu, daca nu a existat recunoastere si cainta? Pe cine credeti de fapt? Mizeriile sugerate de oameni fara nici un Dumnezeu, dar... "ortodocsi", sau increderea ca Dumnezeu stie bine ce face?
Nu am argumente si nu am cum sa le gasesc ca sa conving ca Iohannis este barca noastra de salvare pe care ne-o trimite Dumnezeu. Cum sa putem spune ca "M-am rugat, iar Dumnezeu mi-a spus sa stau acasa!"? Fratilor (pe care v-am respectat ca pe cei mai buni sfatuitori ai mei, chiar daca nu prea am aratat-o decat catorva), mai rugati-va o data. Si nu o data. De zece ori! De o suta de ori! Tara asta merita sa murim pentru ea, nu doar sa ne rugam. Dar nu sa murim ca prostii. Ce argument mai e si asta: "Nu pot sa aleg intre glont si funie!" Nu e asta "cucuta" pe care o preferam cu buna stiinta?
Cineva facea aluzie cum ca i-as dori lui Ponta sa ajunga leguma! Ma doare fiindca cineva poate sa inteleaga asta. Eu ma refeream la cazul in care Dumnezeu ar fece El ceva pentru noi, din prea multa mila, vazandu-ne atat de indaradnici! Ceea ce nu e cazul!... Noi nu suntem indaradnici, suntem prea mandri!!!
|