În prealabil postat de Ioan_Cezar

Etiologia multor avorturi aşazis naturale/spontane e destul de bine cunoscută azi.
Medicii au desţelenit deja ogorul cu misterii, psihologii şi psihanaliştii cunosc deja că simţămintele mamei de respingere faţă de copil pot ucide inconştient, prin mesageria biochimică a organismului - ura deplasată asupra fătului, frica, neîncrederea pot ucide fătul.
Duhovnicii ştiu că o inimă curată şi bineplăcută Domnului nu poate lepăda viaţa, de unde reiese limpede că, într-un fel sau altul, avortul spontan poartă şi el semnătura fărădelegii.
E trist, dar e cât se poate de veridic. O astfel de femeie precum şi bărbatul ei sunt de plâns şi de vindecat, iar nu de pedepsit. Păcatul se cere parat /contracarat prin măsurile cunoscute pentru orice tămăduire. Adică femeia care a avortat spontan, pentru folosul ei şi al familiei ei, sigur că are nevoie de leac duhovnicesc, de lucrarea vindecătoare a pocăinţei, că doar nu e scroafă ci fiică a lui Dumnezeu.