[vsovivivi]

Există o corceală în credinţă: revolta şi nemulţumirea scoasă din minţi pare o credinţă curată însă ea este defapt un is-eres perceput ca un eres învârtoşat adică este crezut de aparţinător şi de publicul uşor de păcălit că omul acela manifestă o credinţă puternică şi curată şi dreaptă. NU. Este defapt puterea lăcomiei meritelor deşarte foarte nemulţumită că nu a primit plata pentru munca prestată... căci el se vede pe sine că a muncit, că a slujit, că s-a implicat... însă din păcate lucrarea lui este fără ascultare şi umilinţă ci este munca lui antichrist, munca deşertificatoare!

Practic ''sluga leneşă şi vicleană'' se ocupă pe de o parte cu atmosfera petrecerii şi cu momentul ei culmunant când bufonul regelui, măscăriciul roşu, încearcă să facă pe plac regelui şi publicului ca un tot mai mare măscărici satâric vrând să dea încredere cu obedienţă tiranului ca să păcătuiască mai abitir fără mustrări de conştiină susţinându-i şi îndreptăţindu-i toate poftele şi nebuniile iar pe de cealaltă parte tot aceiaşi slugă travestită şi acoperită ce se arată împreună cu celelalte slugi ale Domnului nu face altceva decât să facă plinul răului din om aruncând vina ce iese din reacţia firească pe care o are omul când constată că este pisălogit şi deranjat de iminenţa umplerii cu rău de către cineva care îi pune rău peste rău ca să-i facă plinul şi atunci izbucneşte săracul om după cum l-a ajutat să se revolte sluga leneşă şi vicleană ca să poată să arunce cu tupeu şi grozăvie vina pe Dumnezeu sau pe aproape din pricina fricii şi a necredinţei cerând îndreptăţire şi răzbunându-se astfel fără cruţare pe toţi ca legea!

Asta se întâmplă: îţi ceri plata pe muncă de parc-ai fi făcut-o din ascultare revoltat fiind pe deranjul şi pisălogeala şi prostia cu care cineva îţi adugă rău peste rău ca să-ţi facă plinul şi nemulţumit şi dirijat ca fraierul ce crede că scapă arunci vina pe Dumnezeu sau pe aproape din pricina fricii sau a cobelii!

Dracii diversionişti învârtoşează inima comuniunii şi te mituie să primeşti slavă pentru munca asta a ta... furată, uitată, cioplită şi turnată 842!

Deci e vorba de lăcomia iubirii de slava deşartă pentru iubirea de sine care constată că nu a fost mângâiat suficient pentru faptele şi efortul depus şi văzând că răutăţii i se face plinul izbucneşte aruncând vina pe Iisus, pe Cuvântul lui Dumnezeu cu dispreţ şi obijnuinţă casnică şi multă otravă toxică ieşită din minciuna şi exemplul fariseilor şi ipocriţilor căci pofta cea mare este de a fi un cât mai mare IPOCRIT!