Citat:
În prealabil postat de Corinusha
Eu visez la iubirea pentru acel suflet care a fost vortat, nu pentru persoana care a comis acel pacat. Torusi, acel suflet nu are vina. Mama (daca o pot numi asa...) poarta vina pentru avort. Corect ar fi ca ea si barbatul care a fost partas avortului sa platesca pentru acea varsare e sange, nu acel sufletel, care, saracul, nu e vinovat ca s-a format.
Ce nu inteleg, e , de ce duc oamenii in pacat prin parerile mele, prin faptul ca zic ca acele sufletele nu merita iadul sau ceva asemanator? Iadul il merita cele care au avortat si barbatii lor care au fost partasi la cima. Nu povatuiesc pe nimeni sa aorteze, Doamne fereste!!! Pot sama pun in locul unui copil avortat; era a fiu unul, daca era mai permisiva legea la acea data.
|
Vezi la Parintele Cleopa ca este o descoperire infricosatoare pe tema asa, si pe tema barbatului si a pedepsei pe care o primeste.
O femeie credincioasa s-a casatorit cu un colonel care i-a zis sa faca avort ca nu are nevoie de copii. Femeia se ruga dimineata si seara Maicii Domnului citind Acatistul Bunei Vestiri si PAraclisul.
Intr-o zi a adormit si a venit ingerul ei pazitor care a dus-l intr-un loc in care erau stalpi de foc pe care erau legate femei. I-a zis ca stalpul liber ramas era pentru ea si ca urma sa moara in timpul avortului.
I-a zis pacatele sotului si ca el e vinovat de multe pacate, mentionate pe fiecare in parte.
S-au spovedit amandoi la parintele Cleopa.
Barbatul este CAPUL SI VINOVATUL daca el decide avortul. Nu femeia. Femeia este co-partas la avort.