Problema "jertfei" cred ca este putin pusa gresit.
Jerfta este o calitate a unei actiuni crestinesti, fapta de milostenie sau ajutor, indeplinita cu un sacrificiu personal.
Problema ar trebui pusa in felul urmator: la locul nostru trebuie sa facem corect lucrurile care sunt in fata noastra, cu echilibru.
Din cand in cand, poate trebuie sa lasam de la noi pentru a face si pentru altii, sa ne jertfim putin pentru altii, dar si asta cu echilibru.
Nu cred ca trebuie ca "jertfa" sa devina un scop in sine. Mai degraba asumarea corecta a CRUCII din fata noastra trebuie sa fie scopul. Iar jertfa vine singura la momentul ei.
Pentru ca daca urmaresti "jertfa" cu siguranta urmaresti si "mandria indeplinirii la maxim" a unui lucru.
Eu zic ca ASUMAREA CRUCII corect este calea mai corecta.
|