Citat:
|
În prealabil postat de viviana
buna tuturor. e cam vechi (ca si datare)subiectul ,dar totusi atat de actual...am o intrebare ,la mine nu mai e vorba de feciorie, caci am trecut de 30 si...si sunt divortata si cu un copil in grija, dar poate fi vorba de curatie? adica de faptul ca mi-am impus sa nu mai am nici o relatie trupeasca cu nimeni pana nu intalnesc omul potrivit care as vrea din tot sufletul sa fie credincios? si mahnirea e ca , nu se mai gasesc barbati credinciosi, singuri sau divortati care sa vrea sa mearga alaturi de o femeie pe drumul adevaratei credinte...precum spune si preotul meu duhovnic, ca decat viata alaturi de un necredincios, mai bine singura...deci starea aceasta impusa poate fi numita curatie?
|
Da,da,da, Viviana, starea ta, atitudinea ta este demna si in curatie. Abstinenta este mult mai de pret decat o relatie intamplatoare in afara tainei cununiei. Da, da, da si pentru intrebarea si framantarea ta in a gasi un bun crestin. Nu-l gasesti, inseamna ca asa a fost voia Bunului Dumnezeu, iar daca voia LUI se va vrea , vei avea alaturi un crestin. Ramai demna , intru dragoste de Dumnezeu si bucurate de pruncul tau, caruia sa-i dai darul credintei ortodoxe. Asa sa-ti ajute DUMNEZEU !