Citat:
În prealabil postat de iustin10
Cred ca taina lucreaza indifferent de starea mirilor in momentul savarsirii ei.
La fel cum si Botezul lucreaza ,indiferent de starea care o are omul la un moment dat.
Legatura e la fel de puternica ,chiar daca mirii se gandeau la altceva in momentul slujbei , si o priveau usor iornic si cu neincredere
Pentru ca nu omul savarseste aceasta taina ci Dumnezeu.
Si aceasta taina are putere de a proteja si indrepta ulterior viata celor cazuti la un anumit moment ,sau poate a urmasilor lor
Taina face primul pas ,da harul , apoi omul va da si el faptele, si in final harul si faptele se vor contopi plenar in om
Chiar daca acum nu vedem aceste fapte ,sa avem credinta ca taina va rodi intr-o buna zi in sufletul si viata celor doi.
|
Iustin, problema nu se reduce doar la cei cazuti, ci ea e mult mai complexa. Caci astazi multi sunt cazuti pentru ca asa vor ei sa fie, asa aleg ei sa traiasca si asa vad ei normalitatea.
Astfel ajung in fata Altarului cu o anume vointa si o anume dorinta. Iar Dumnezeu in marea sa iubire, iubire nebuna a lui Dumnezeu, cum se exprima Evdokimov, respecta pe deplin alegerea fiecaruia. Iata suprema iubire, desavarsita iubire.
Cum sa lucreze harul acolo unde nu este primit? Trebuie sa existe lucrare din ambele directii. Harul vine, omul il primeste. Iar acest act al primirii harului este si un proces de vointa, de alegere, de constientizare de catre om a ceea ce inseamna taina sfanta.
Harul lucreaza asupra intregii creatii insa asupra omului este o conlucrare.
Iar omul nu este doar barbat sau doar femeie, ci omul este barbat si femeie, iar prin taina sfanta a cununiei omul este chemat sa fie trup si suflet, in iubire si dragoste si fata de om si fata de Dumnezeu. Noi in casnicie, in casatorie, suntem chemati spre a lucra nu doar cu noi insine ci si cu trupul si sufletul a ceea ce ar trebui sa fie cei doi.