"Du-te, leneşule, la furnică şi vezi munca ei şi prinde minte!
Ea, care nu are nici mai-mare peste ea, nici îndrumător, nici sfătuitor,
Îşi pregăteşte de cu vară hrana ei şi îşi strânge la seceriş mâncare. Sau mergi la albină şi vezi cât e de harnică şi ce lucrare iscusită săvârşeşte. Munca ei o folosesc spre sănătate şi regii şi oamenii de rând. Ea e iubită şi lăudată de toţi, deşi e slabă în putere, dar e minunată cu iscusinţa.
Până când, leneşule, vei mai sta culcat? Când te vei scula din somnul tău?
Puţin somn, încă puţină aţipire, puţin să mai stau în pat cu mâinile încrucişate!
Iată vine sărăcia ca un trecător şi nevoia te prinde ca un tâlhar. Dar dacă nu vei lenevi, atunci va veni secerişul tău ca un izvor, iar lipsa va fi departe de tine."