În prealabil postat de dobrin7m
Tu nu stii cum este sotul meu, si ce "noroace" am eu. Am pus in ghilimele pentru ca eu nu sunt de acord cu ideea de noroc.
Asa si este, parintele are dreptate, nu obligi sotul la nimic, asta spun si eu, dar va faceti ca nu intelegeti. Noi nu schimbam pe nimeni ci numai Harul lui Dumnezeu.
Bine ca am cazut de acord la acest aspect. prin atitudinea voastra de minciuna fata de sot, prin neascultare si ascunzis nu veti aduce Harul Domnului in casa voastra unul la mana, si doi, nu cumva obligati prin aceasta atitudine pe sot sa faca ceva ce nu a ajuns la masura de a intelege? de aceea am zis, rabdare, rugaciune pana ce si el cu ajutorul lui Dumnezeu va simti mila fata de cei sarmani.
Legat de despartire, asta am spus si eu, nu te desparti ci ii stai alaturi si il sustii, il sprijini sa depaseasca momentele grele, sa inteleaga cu ajutorul lui Dumnezeu cat de importanta este curatenia sufletului.
Exista fapte care tin doar de tine, de exemplu postul, sigur ti post doar tu, sau rugaciunea, sau mersul la Biserica duminica, dar exista fapte ce tin de amandoi si care ii implica pe amandoi si chiar intreaga familie.
Sotul meu nu a fost credincios intotdeauna, credincios traitor, era la fel ca toti ceilalti si ca mine de altfel, credinciosi de Pasti si Craciun. Insa eu in Grecia, am simtit ca trebuie sa urmez lui Hristos, si chiar sotul meu a spus ca asa chemare putini o au si daca vreau sa merg la manastire, e de acord si ma sustine, dar el inca nu simte asta. Se speriase, caci erau schimbari mari in sufletele noastre, Domnul lucra, Maica Domnului, Sfantul Munte. Si acum sotul spune sa ma duc la manastire, caci nu mai apartin lumii acesteia. Insa deseori ii spun, ca nu e asa, ca suntem alaturi, suntem impreuna si nu am voie sa parasesc aceasta cale a casatoriei. Plus, am pacatele mele, si de multe ori, cand am fost eu jos el m-a ridicat, si invers. Insa daca nu ne putem privi in ochi cu seninatate, si daca o umbra de indoiala exista , deja dezbinarea isi face prezenta. Cand exista unire, simti totul si de la distanta, cunosti din privire, fara vorbe.
Azi dimineata am citit mesajul Iasminei, inainte de a pleca la lucru si apoi impreuna cu sotul meu am plecat de acasa. Am vorbit, ne-am urcat in tren, cand la un moment dat, sotul meu a spus: esti bine? ce-i cu tine? Ma gandeam la Iasmina si la mesajul ei, si la cat de usor ne inselam din fata calculatorului, vizavi de oameni. Iar el din privire a stiut. Discutam zilnic acest fir al forumului, si chiar il intrebasem ce parere are despre o astfel de atitudine de minciuna a sotiei fata de sot.
Daca tu ascunzi de sot faptele bune, cum vrei sa vina schimbarea si la sot? Prin tine, schimbandu-te si vazand determinarea ta, si dorinta ta de a fi buna, se va schimba si el.
Prin fapte si atitudine vei arata in casa ca te-ai schimbat in bine si ca e buna schimbarea. Ca e bun Dumnezeu. Roaga pe Dumnezeu sa te curete, lupta si tu pentru asta, si faptele tale sa vorbeasca si in familie nu doar pe strada sau intre ceilalti.
|