Citat:
În prealabil postat de Corinusha
Mie mi se pare crud sa ma gandesc ca, intr-un grup de, sa zicem, 15 copii, 14 cred in mos craciun si al 15-lea simte prost ca el nu a auzit de asa ceva, sa mai rau, le zice celor 14 ca mos craciun nu le exista si ca mos craciun e de fapt cineva pus de parinti, sau hiar parintii, care pun cadourile sub brad.
Iar bradul de craciun deja e un simbol vechi de ce putin 100 de ani, e dinainte sa stie omenii de mos craciun; bunica mi-a zis ca si acum 97 de ani la strabunica mea (mama buniii) in familie sa impodobea un bradut de craciun (cu nuci si mere).
Aflareavestii ca mos craciun pot eveni o trauma daca copilul afla de la cine stie cine, copii carora li s-a zis din start ca mos craciun nu exista si care au dat vestea mai departe. Eu am aflat concret ca mosul nu exista, in clasa a 5-a, des banuiam deja de 2 ani ca "mosul" e de fapt mami si tati, iar atunci a gasit cadoul in dulap. N-am avut nici o trauma, nici un soc. Traume s socuri au ce care afla intr-un mod prea brutal pentr intelegerea lor.
|
Majoritatea copiilor afla de la alti copii ca nu exista Mos Caciun. In afara de tine nu am auzit copii sa fie veseli ca nu exista (dar tu ai spus ca banuiai deja de 2 ani, nu e acleasi lucru). Mie mi se pare similar cu existenta lui Dumnezeu, copilul va ajunge sa se indoiasca de faptul ca exista Dumnezeu, tot Cineva pe care nu Il vede. Nici tu nu poti spune ca ai o credinta prea puternica, deci nu se stie daca nu a avut un efect.
Despre brad nu am ce sa spun, chiar daca e un obicei probabil pagan nu are vreo influenta negativa tinerea lui.