In continuare, tot din articol, ce este gresit la aceasta conceptie si legatura cu ideile protestante si catolice:
"In cartea sa, Pr. Alexander privește principalele stadii ale dezvoltării dumnezeieștilor slujbe ca pe niște manifestări istorice obișnuite, formate ca rezultat al schimbării imprejurărilor istorice, respingând abordarea scriitorilor ortodocși care socoteau intreaga istorie a slujbelor ca fiind „dumnezeiește așezată și proniatoare“. Asemeni invățaților protestanți și câtorva romano-catolici moderni, el pune intr-o lumină indoielnică schimbările petrecute la inceputul epocii constantiniene privindu-le nu ca pe niște noi forme de exprimare a aceleiași evlavii, ci mai curand ca pe o reformare a interpretării slujirii și ca pe o abatere de la spiritul si formele liturgice timpurii. Natura adevărată și „eshatologică” a slujirii, spune el, a fost parțial acoperită de „evlavia misteriologică”, ca și de „individualismul ascetic” provenit mai ales din monahism. In mod corespunzător, ideea teologica a ciclului slujbelor — pe care, pe urmele invățatului iezuit Jean Danielou, îl numește „sanctificarea timpului” — fusese „acoperită și eclipsată de stratul secundar din tipic”. Acest „strat secundar” cuprinde exact acele elemente pe care protestantismul le dezavuează: impărțirea în clerici și laici, distincția intre praznicele Bisericii și „zilele de rând”, proslăvirea sfinților, cinstirea sfintelor moaște etc. El își exprimă indoiala in privința „completei temeinicii liturgice a ortodoxiei”, deplânge prezenta „evlavie liturgică” și pretinde că Biserica trece printr-o „criză liturgică”.
|